Exercițiu de imagine. Liberalii sar la ”gâtul” lui Marian EnachePNL vrea să taie din drepturile ”regești” acordate judecătorilor CCR, printr-o modificare legislativă care să nu mai permită încasarea indemnizației nete de 6 luni de activitate, la încetarea mandatului. Măsura este însă tardivă, pentru că suma de 540.000 de lei pentru cei 3 judecători CCR care au părăsit funcțiile va trebui achitată din bugetul de stat, având în vedere că legea nu acționează retroactiv, în cazul în care modificarea ar fi adoptată de Parlament.
După valul de indignare al opiniei publice, în urma anunțului privind indemnizațiile la încetarea mandatului pe care statul român, cu vistieria deja goală, trebuie să le achite celor 3 judecători de la CCR, PNL s-a gândit să inițieze un proiect de lege prin care să abroge acest privilegiu. Numai că, chiar și în cazul în care proiectul va fi adoptat, cei 540.000 de lei tot trebuie plătiți din buget, eventual din noile biruri puse populației de Guvernul Bolojan, pentru că legea nu va acționa retroactiv. Parlamenatrii PNL arată că alin. (5) al art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vigoare, prevede pentru judecătorii CCR o indemnizaţie compensatorie de plecare acordată la expirarea mandatului sau în cazul imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate. Cuantumul acesteia este o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate.
În acelaşi timp, în contextul în care România şi-a luat angajamentul de a reduce deficitul bugetar excesiv până în 2030, Guvernul României interzice prin măsuri fiscal-bugetare plăţi compensatorii în sistemul public. ”Există, aşadar, o discrepanţă între cadrul general şi legea.privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, context în care se impune necesitatea reevaluării acestei prevederi”, susțin inițiatorii unui proiect de lege depus la Senat.
Drepturi obținute pe vremea lui Iohannis
Modificarea legislativă care a introdus noi privilegii pentru judecătorii CCR a fost făcută în 2018, în mandatul lui Klaus Iohannis, ”tătucul” liberalilor, care au fost întru totul de acord la vremea respectivă. Acum, aceiași liberali, ne spun că judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază deja de pensii de serviciu, care pot fi încasate cumulat cu alte venituri obţinute ulterior, de parcă abia au aflat acest lucru.
”Judecătorii Curţii nu au vreun risc real de lipsuri materiale la părăsirea funcţiei. Mai mult, trebuie avut în vedere şi că, suplimentar pensiei, unii judecători constituţionali beneficiază şi de alte drepturi legale aferente funcţiilor publice deţinute anterior (indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate foştilor parlamentari sau alte profesii). Aşadar, scopul acordării unei sume egale cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate, şi anume asigurarea unei tranziţii financiare la final de mandat, este deja atins prin regimul pensiei de serviciu care oferă un venit consistent imediat după încetarea mandatului, indiferent de vârsta beneficiarului. Menţinerea indemnizaţiei speciale pentru judecătorii constituţionali ridică probleme de echitate faţă de alte categorii de personal din sistemul public”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
S-au bazat pe bugetul de stat
Eliminarea sumei egale cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate la încetarea mandatului are o justificare economico-financiară solidă, susțin inițiatorii proiectului de act normativ, care arată că fiecare astfel de plată reprezintă o cheltuială semnificativă. ”Cel mai recent exemplu este cel al judecătorilor Marian Enache, Livia Stanciu şi Attila Varga pentru care, în iulie 2025, aplicarea acestei reglementări implică acordarea fiecăruia dintre aceştia a aproximativ 180.000 lei. Rezultă o suma totală de aproximativ 540.000 lei suportată de la bugetul de stat. Sumele nu au fost prevăzută în bugetul Curţii Constituţionale pe anul în curs, fondurile necesare nefiind alocate, fapt care face necesară realocarea de la alte capitole bugetare. Acest lucru perturbă planificarea bugetară iniţială şi poate afecta negativ alte programe sau nevoi ale instituţiei”, se mai precizează în proiectul de lege.
