Bine ați venit în era în care copiii și adolescenții nu mai cer sfaturi de la părinți, ci de la un bot. Nu mai întreabă profesorul, ci întreabă inteligența artificială. Nu mai scriu teme, ci le generează cu un click. Dar hei, totul e în regulă, nu? Totul e „smart”.
Nu, nu e. E halucinant de periculos.
Realitate din teren: Copiii folosesc AI zilnic. Și nu-i mai controlează nimeni
Acum un an am realizat o cercetare pe cont propriu. Un chestionar simplu, trimis către aproximativ 250 de oameni: elevi, studenți, tineri și adulți de peste 30 de ani. Rezultatul? Șocant, dar nu surprinzător: 75% dintre elevi și studenți folosesc zilnic inteligența artificială. Pentru teme, pentru răspunsuri rapide, pentru că „e mai simplu decât Google”.
Și dacă inteligența artificială le spune ce să scrie, ce să gândească și cum să formuleze, unde e gândirea lor? Unde e discernământul? Unde e educația?
Adolescenții noștri cresc cu inteligența artificială
Generația care se formează acum e una crescută de tehnologie, nu de oameni. Copiii de +12 ani au relații mai apropiate cu un chatbot decât cu propriii părinți. Nu glumesc. Inteligența artificială a devenit confident, profesor, psiholog și enciclopedie. Iar noi? Noi îi lăsăm să se afunde, pasivi, ocupați cu prostii și ignoranță voită.
Nu i-am învățat cum să distingă fake news-ul. Dar îi lăsăm să vorbească ore în șir cu AI-ul.
Nu avem manuale actualizate. Dar ne bucurăm că au note mari, făcute de ChatGPT.
Școala e varză, părinții nu au timp, iar inteligența artificială profită
Să fim sinceri: școala românească e complet depășită. Profesorii nu înțeleg AI-ul, părinții nu îl controlează, iar copiii îl folosesc nestingherit. De ce? Pentru că sistemul educațional e rupt de realitate. Și pentru că acasă… „lasă-l, că e pe calculator, învață”.
Ce învață, dragă părinte? Cum să nu gândească, cum să nu caute, cum să nu pună întrebări. Învață că dacă tastezi ceva bine, primești totul de-a gata.
Dar ce se întâmplă când ChatGPT-ul greșește? Când oferă răspunsuri eronate? Când manipulează subtil?
Nu-i nimic, lasă că învață și așa. Important e să tacă și să stea cuminte.
Părintele a scăpat de griji. Sistemul a scăpat de efort. Iar copilul? A pierdut tot.
Ce facem cu generația asta? O împingem în brațele AI-ului și sperăm la ce? Minuni?
Copiii nu mai știu să comunice. Nu mai pot scrie un eseu fără ajutor, nu mai au răbdare să citească o pagină, nu mai au filtre între real și digital.
Dar în schimb știu să dea prompturi excelente. Iar pentru mulți adulți, asta e „viitorul”. Nu, dragilor. Asta e capătul. E începutul unei generații fără rădăcini, fără control, fără rezistență.
Nota personală
Am vorbit cu sute de tineri. Copii de 13 ani care nu mai cer ajutorul profesorului, ci al unei inteligențe artificiale. Adolescenți care nu mai verifică sursa unei informații, ci cred orb în ce le scrie un algoritm. Studenți care nu mai citesc nici măcar cursurile, că oricum le rezumă ChatGPT.
Asta vrem? Asta așteptăm?
Când o să ne trezim, va mai fi ceva de salvat din mintea noastră?