În timp ce în Europa de Vest se așteaptă ca inflația să fie în mare parte domolită în decurs de un an, în restul continentului există temeri tot mai puternice că prețurile galopante vor fi prezente mult mai mult timp.
De mai multe luni, Europa Centrală şi de Est este fruntea luptei contra inflaţiei, atât în ceea ce priveşte accelerarea presiunii preţurilor cât şi a eforturilor inegale ale băncilor centrale de a le reduce.
Cele mai recente valori ale inflației din regiune au variat de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, cu mult peste limitele țintelor băncilor centrale, care variază între 1% și 4%.
În Ungaria, preţurile la pâine şi lactate au crescut în ritm anual cu aproximativ 70% în septembrie, în timp ce preţul zahărului în Polonia a urcat cu 50%, unele magazine operând cu stocuri scăzute în vară, în aşteptarea majorării preţurilor.
În condițiile în care sindicatele negociază creșteri salariale puternice iar companiile măresc prețurile pentru a-și proteja marjele de profit, crește riscul ca o încetinire economică iminentă să nu reducă inflația în măsura în care speră bancherii centrali.
“Cu cât mai mult timp inflația și presiunile salariale rămân atât de puternice, cu atât mai mare este riscul ca ratele dobânzilor mai mari și creșterile puternice ale șomajului să fie necesare pentru a slăbi cererea și a restabili stabilitatea prețurilor”, a declarat pentru Reuters Nicholas Farr, analist la Capital Economics.
Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când deprecierea semnificativă a forintului a forţat Banca Centrală din Ungaria să majoreze de urgenţă dobânda, după săptămâni în care a încercat să încheie procesul de înăsprire monetară, deşi inflaţia încă creşte.
Banca Centrală a Poloniei a sugerat de asemenea o încheiere a procesului de majorare a dobânzilor deoarece creşterea economiei ar urma să încetinească semnificativ anul viitor, dar ţinerea sub control a inflaţiei ar putea fi dificilă.
Economiștii Uni Credit au a atras atenția asupra cheltuielilor anticipate ale consumatorilor în primele nouă luni ale anului, ceea ce arată că gospodăriile se așteaptă ca inflația să crească în continuare, iar negocierile salariale vor duce la o creștere a salariilor mult mai mare decât în trecut.
Un studiu al Oficiului de Statistică din Polonia arată că peste 70% din consumatori se aşteaptă la menţinerea ratei inflaţiei sau chiar la creşterea ei, în următoarele 12 luni, în timp ce think tank-ul BIEC indică o creştere a aşteptărilor inflaţioniste atât la gospodării cât şi la companii.
Consecințele economice ale războiului din Ucraina au fost deja exacerbate de presiunile puternice asupra preţurilor din cauza înăspririi pieţei forţei de muncă, a anilor de rate scăzute ale dobânzilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, menite să sporească avansul economiei.
Având în vedere că economiile din regiune sunt deja în încetinire, potențialul impact asupra perspectivelor de creștere în urma unei mai mari înăspriri monetare pentru a controla inflația, scumpirea prețurilor de producție, piețele forței de muncă tensionate și volatilitatea cursului de schimb au apărut ca probleme insurmontabile cu care se confruntă bancherii centrali.
În Europa de Vest, economiștii și piețele financiare se așteaptă în mare măsură ca, până în 2024, prețurile în zona euro să revină la ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană.