AcasăSOCIALIncredibil! România a închis termocentralele pe cărbune cu 10 ani înainte de...

Incredibil! România a închis termocentralele pe cărbune cu 10 ani înainte de termenul impus de UE

Ministrul Energiei și-a îndeplinit misiunea

În timp ce aproape toate statele din UE au negociat termene cât mai îndepărtate pentru renunțarea la energia produsă pe cărbune, România nu numai că a acceptat un termen scurt, ci s-a grăbit să închidă termocentralele cu 10 ani în avans. Astfel, în 2020, țara noastră atinsese deja ținta din 2030 pentru reducerea cu 88% a emisiilor de SO2, provenite din producția de energie electrică, în principal, și din arderile în industrii de prelucrare și construcții.

Programul Național de Control al Poluării Atmosferice, aprobat miercuri, prin Hotărâre de Guvern, arată clar cum a fost sabotată producția de energie electrică din România, sub pretextul obligației impuse de UE. Potrivit documentului oficial al Executivului, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, România trebuie să reducă în mod semnificativ emisiile de NOx, COVnm, SO2, NH3 și PM2,5 cu 60%, 45%, 88%, 25% și, respectiv, 58% până în 2030 (comparativ cu 2005). Însă, emisiile au înregistrat deja scăderi importante încă din 2020, cu 88% la SO2, atingând la ținta din 2030, cu 42% la Nox, cu 30% la COVnm, cu 19% la NH3 și cu 7% la PM2,5. Cea mai importantă sursă de emisii de SO2 este producția de energie electrică, urmată de arderile în industrii de prelucrare și construcții, în timp ce, cea mai mare contribuție la emisiile de NOx o are transportul. Principalele surse de emisii de COVnm sunt reprezentate de arderea biomasei lemnoase în sursele staționare din sectorul rezidențial și de sectorul utilizarea solvenților. Sursele staționare din sectorul rezidențial sunt, de asemenea, cea mai importantă sursă de emisii de PM2,5, particule în suspensie, în timp ce agricultura are cea mai mare contribuție la emisiile de NH3, însă evaluarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici nu include emisiile de Nox și COVnm din agricultură.

S-a distrus tot

Guvernul consideră că progresele înregistrate datorită politicilor și măsurilor în vigoare, evaluate ținând cont de emisiile istorice raportate pentru anul 2020 și anul de referință 2005, indică un trend descendent pentru toți poluanții și respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru COVnm, SO2 și NH3. Reducerea arată însă o prăbușire efectivă a sectorului economic industrial și al producției de energie pe cărbune, cea din urmă producând un dezechilibru uriaș în sistem, reflectat într-o explozie a prețurilor și un faliment în lanț al companiilor din România. În 2020, angajamentele de reducere sunt depășite pentru NOx (cu cca. 3%) și PM2,5 (cu cca. 21%), susține Guvernul, deși termenul de încadrare în parametri este 2030. ”Conform prognozelor elaborate pentru scenariul cu măsuri, țintele intermediare de reducere 2025 sunt respectate pentru emisiile COVnm, SO2 și NH3 iar angajamentele de reducere 2030 sunt respectate numai pentru SO2 și NH3. În 2030, angajamentele de reducere sunt depășite pentru Nox (cu 17%), COVnm (cu 7%) și PM2,5 (30%) și doar la scenariul cu măsuri suplimentare se preconizează respectarea reducerilor. Potrivit UE, pentru reducerea emisiilor de poluanți atmosferici, statele membre pot urma o traiectorie non-liniară dacă acest lucru este mai eficient din punct de vedere economic sau tehnic și cu condiția ca, începând din 2025, această traiectorie să devină treptat convergentă cu traiectoria de reducere liniară și să nu afecteze niciun angajament de reducere a emisiilor pentru 2030.

Planuri fanteziste

Conform Programului Național de Control al Poluării Atmosferice, până în 2025 vor dispărea 3.780 MW produși pe cărbune. În locul acestora ar apărea, până în 2030, 3.700 MW solar, cu 10% producție din puterea instalată, și 1.800 MW eolian, cu 20% producție din capacitatea instalată. Totodată, în 2026 se mai anunță circa 1.200 MW din centrale noi pe gaze și, eventual prin 2030, încă 1.000 MW din hidroenergie.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.