Acțiunile în instanță pentru drepturile salariale neacordate sau calculate greșit au întotdeauna câștig de cauză atunci când este vorba despre categoria judecătorilor. Aceștia ajung să încaseze sume uriașe din plățile acestor drepturi, care devin apoi, printr-un mecanism creat doar pentru judecători, parte din pensiile lor.
Pensia unui judecător este formată dintr-un procent de 80% din media aritmetică a veniturilor brute din ultimele 12 luni. Și când vorbim despre venituri, vorbim despre absolut orice drept salarial sau orice spor acordat acestuia. Cum tribunalele sunt supraaglomerate cu procese împotriva angajatorilor pentru acordarea unor drepturi salariale calculate greșit, nu puteau lipsi tocmai judecătorii care să intenteze astfel de procese, în care, evident, nu au nicio emoție în ce privește câștigul de cauză. ”Sunt mai multe categorii de drepturi restante în sistemul de justiție. Salariile noastre au fost greșit calculate încă de la Legea 330 din 2009, deci sunt 11 ani. Și atunci vă dați seama că noi ne-am judecat, sentințele respective au rămas definitive, s-au cerut dobânzi la dobânzi, cu inflație, apoi au venit dobânzi penalizatoare, după care au venit dobânzi remuneratorii, ulterior s-au făcut lămuriri de dispozitiv, adică să se lămurească suma respectivă și cum trebuie plătită și și-au pus alte dobânzi și s-au adăugat sume peste sume, că la un moment dat le și pierzi efectiv urma, ca să mai știi dacă sunt sau nu corect calculate. Și aici vorbim în primul rând despre judecători, pentru că nouă, grefierilor, ne cam resping acțiunile”, ne-a declarat Cătălin Trăistaru, președintele Sindicatului Național al Grefierilor (Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial).
100.000 de lei dintr-un foc
Legea salarizării a fost calculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 de lei, iar în momentul de față s-a constatat, prin hotărâri judecătorești, că această valoare de referință sectorială trebuia să fie de 605 de lei, ne spun reprezentanții Sindicatului Național al Grefierilor. ”Vă dați seama că, retroactiv, din 2015, se recalculează toate salariile, prin urmare toate salariile de încadrare cresc și se stabilesc niște sume la care se adaugă inflație, dobânzi etc. Și, chiar dacă sunt eșalonate pe 5 ani, când vine rândul la plată, sunt sume destul de mari, pentru că și perioadele sunt destul de mari. Sumele se plătesc din anul următor după ce sentința definitivă a fost pusă în executare. Asta înseamnă că o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și care nu a fost dusă la serviciul contabilitate pentru punerea în plată poate să stea în neplată un an de zile și, într-adevăr, anul următor o duci la contabilitate ca să se facă plățile când știi că peste doi ani de zile, să zicem, ajungi să beneficiezi de pensie. Un exemplu concret este cel din decembrie 2019, când la Curțile de Apel din Cluj și Craiova s-au încasat și sume de aproape 100.000 de lei din drepturi restante. Și atunci pensia celui care a ieșit în perioada următoare a fost imensă. La un grad maxim, un judecător are un salariu brut de circa 30.000 de lei, iar 80% înseamnă aproape 25.000 de lei pensie. Dacă se adaugă și cei 100.000 de lei, pe media aritmetică, ajungi la o pensie de aproape 35.000 de lei”, ne-a precizat președintele Sindicatului Național al Grefierilor, Cătălin Trăistaru.
80% din munca judecătorilor o fac grefierii
Grefierii iau un salariu net undeva peste 5.000 de lei net și au o pensie de puțin peste 4.000 de lei, din care mai mult de jumătate este pe contributivitate, susțin sindicaliștii din sector. ”Și asta în condițiile în care 80% din activitatea de judecată și de urmărire penală este făcută de grefieri. Sunt foarte multe cazuri, mai ales la Judecătorie, unde se invocă principiul redactare după model și cam 80-90% din hotărâri sunt redactate de grefieri, iar judecătorii își pun doar semnătura. Practic, grefierul îi plătește salariul judecătorului. Ca să nu mai vorbim de faptul că grefierii sunt obligați să stea în fiecare zi opt ore la muncă și sunt judecători care nu dau cu săptămânile pe la lucru și vin doar la semnat. S-a ajuns în situația în care orice atribuție suplimentară este rostogolită către grefieri. Greul sistemului este dus de grefieri și vorbim despre oameni care au, în proporție de 90%, facultatea de drept, că doar 10% mai sunt reminiscențe din vechiul sistem”, a mai afirmat Cătălin Trăistaru, președintele Sindicatului Național al Grefierilor.