Actuala coaliție de guvernare se tot lamentează că sistemul public de pensii nu mai este sustenabil, anunțând înghețarea veniturilor pentru vârstnici și majorarea vârstei de pensionare. Adevărații vinovați pentru colapsul sistemului sunt însă tot politicienii, care au comis cel puțin două mari erori care au dus la această situație gravă.
Peste o treime din contribuțiile la sistemul de pensii a fost tăiată prin legile implementate de politicieni, ne spune Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Cartel Alfa. ”Reforma pensiilor s-a făcut în 2001. Ei au stricat mecanismul, iar astăzi nu au decât să revină la acesta, pentru că, practic, s-au tăiat resursele financiare. În primul rând politicienii au scos o serie de privilegiați, care ar fi trebuit să-și construiască pe pilonul III sau IV sistemul de pensii, cum sunt notarii, avocații, parlamentarii, cu toată structura respectivă. Iar în al doilea rând, de la 35% contribuție cumulativă angajator-angajat, am ajuns la 21-25% numai de la salariat. Deci au scos mai mult de o treime din sursa de contribuție și ne așteptăm ca sistemul să funcționeze ca atare. Și atunci încearcă să scoată paleative care să rezolve formal chestiunea respectivă, care, de fapt, de înseamnă? Înghețarea pensiilor pentru cei în plată și pentru cei care ies la pensie, înseamnă pensii mai mici. Și, evident, în 2030 vor crește pensiile, cum a spus Cîțu”, ne-a declarat Bogdan Hossu. Schimbarea condițiilor de pensionare anticipată și modificarea vârstei de pensionare, anunțate de Guvern, vor crea un adevărat seism pe piața muncii. Și asta pentru că anul acesta și anul viitor vom asista la un val uriaș de pensionări, înainte de intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor din 2023.
Femeile, vinovate de dezechilibrul sistemului
Pensionarea la vârste diferite pentru bărbați și femei, coroborată cu o perioadă de contribuție mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil între femei și bărbați, se arată în planul de reformă cuprins în PNRR. Potrivit Guvernului Cîțu, România se confruntă cu o problemă demografică serioasă: populația va continua să scadă, numărul salariaților va descrește, cel al pensionarilor va crește și, deci, raportul dintre salariați și pensionari se va diminua. ”În aceste condiții, sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viață decent pensionarilor, în condițiile menținerii sustenabilității bugetare. În acest scop, sunt necesare intervenții coordonate în întreg sistemul public cu privire la stimularea continuării activității, stagiul de cotizare, formula de calcul și mecanismele de indexare”, se precizează în PNRR. Însă, printre soluțiile pe care Executivul ar trebui să le ia în considerare pentru sustenabilitatea sistemului de pensii ar trebui să se regăsească măsuri reale și concrete pentru stimularea natalității, precum și măsuri pentru creșterea numărului de locuri de muncă, creșterea salariilor și atragerea românilor plecați în afara țării, al căror număr este egal cu cel al pensionarilor din prezent.
Speranța de viață la bărbați crește la 83 de ani, în 2070
Un argument zdrobitor al Guvernului pentru creșterea vârstei de pensionare a fost o estimare a Eurostat, în care s-a arătat că speranța de viață atât la bărbați, cât și la femei va crește destul de mult în 2070. ”Conform estimărilor Eurostat, în România, speranța de viață la naștere pentru bărbați este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecție, de la 71/9 în 2019 la 83/5 ani în 2070. Speranța de viață la naștere este estimată să crească cu 9 ani pentru femei, de la 79/5 ani în 2019 la 88/5 în 2070, ceea ce indică o ușoară convergență a speranței de viață între bărbați și femei”, potrivit PNRR.