AcasăSOCIALIncredibil! Cât a cheltuit Guvernul pentru cazarea și masa ucrainenilor

Incredibil! Cât a cheltuit Guvernul pentru cazarea și masa ucrainenilor

Ce nume le mai pun românii copiilor. Unii vor trăi cu un "stigmat" toată viaţa

Guvernul a plătit, până în prezent, aproape 400 de milioane de lei pentru cazarea și hrana ucrainenilor și apatrizilor veniți din Ucraina. Statul român a decis să achite 20 de lei pe zi pentru hrană și 50 de lei pe zi pentru cazare fiecărui ucrainean stabilit în țara noastră, ceea ce înseamnă cu aproape 500 de lei mai mult pe lună decât salariul minim pe economie din acest moment. Mulți dintre ucraineni s-au și angajat, însă sprijinul acordat de statul român a rămas.

27.000 de cetățeni ucraineni și apatrizi din Ucraina trăiesc astăzi pe banii statului român. Fiecare dintre aceștia primește 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană, ajungându-se la o sumă de 2.100 de lei pe lună, mai mare decât salariul minim pe economie pe care îl primesc 1,6 milioane de români și mai mare decât veniturile altor 3 milioane de români. Guvernul a tot suplimentat suma alocată pentru cazarea și hrana ucrainenilor, ajungând la un total de aproape 400 milioane de lei până în prezent. În primele luni de la începerea conflictului din Ucraina, numărul refugiaților a fost de 15.000, însă, în ultimele luni, numărul acestora a ajuns la 27.000.

Pentru că războiul nu dă semne că s-ar termina, România va trebui să plătească, de anul viitor, 1.890.000 lei pe zi pentru cetățenii veniți din Ucraina, în condițiile în care pentru majorarea salariilor din MAI și MApN, prevăzute în lege, s-a invocat austeritatea bugetară. Prin Hotărârea de Guvern nr. 367/2022 s-a luat măsura acordării protecției temporare pentru fluxul masiv de persoane strămutate pe teritoriul României din Ucraina. Actul normativ a transpus Directiva (UE) 2022/382 din 4 martie 2022, care prevedea că protecția temporară se acordă pe o perioadă de un an și poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în cazul în care situația generatoare persistă. Dacă aceasta continuă, statul membru poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecţia temporară până la un an.

Protecție pentru toată lumea

Protecția temporară se aplică în România persoanelor strămutate din Ucraina începând cu 24.02.2022, respectiv cetățenii ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de 24.02.2022, beneficiarii de protecție internațională/protecție națională echivalentă în Ucraina înainte de 24.02.2022, precum și membrilor de familie ai acestora. De asemenea, de acest statut pot beneficia și apatrizii și cetățenii străini, alții decât ucrainenii, care pot dovedi că își aveau reședința legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022, pe baza unui permis de ședere permanentă, valabil eliberat în conformitate cu dreptul ucrainean, și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau regiunea lor de origine. Se consideră persoane care fac parte dintr-o familie, în măsura în care familia era deja prezentă și își avea reședința în Ucraina înainte de 24 februarie 2022, soțul (soția) sau partenerul său necăsătorit cu care se află într-o relație stabilă, copiii minori ai partenerilor sau soților, fără a se distinge dacă sunt legitimi, născuți în afara căsătoriei sau adoptați, precum și alte rude apropiate care trăiau împreună, ca parte a familiei, atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate și care erau în acel moment în totalitate sau în principal dependente de o persoană.

Decontarea, mai târziu

Până în această lună, Guvernul a suplimentat de 5 ori bugetul pentru cazarea și hrana ucrainenilor, din Fondul de rezervă bugetară, ajungându-se la o sumă de circa 400 de milioane de lei. Potrivit Directivei europene, toate eforturile statelor membre de a respecta obligațiile de a caza și hrăni ucrainenii vor fi sprijinite financiar din fondurile Uniunii, iar mecanismele de urgență și de flexibilitate din cadrul financiar multianual 2021-2027 ar putea să mobilizeze fonduri pentru a răspunde unor nevoi specifice urgente din statele membre. Până acum, însă, de plătit a plătit doar statul român, iar decontarea nu se știe când se va produce.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.