Alianța pentru Agricultură și Cooperare din România avertizează că bugetul pentru fermieri propus de Comisia Europeană pune în pericol securitatea alimentară a statelor UE. În loc să mențină bugetul și să îl actualizeze cu rata inflației, Comisia îl reduce, ceea ce face ca România să primească un buget pentru 2028-2034 cu aproape 50% mai mic decât ar trebui. Prețurile la cereale sunt aceleași cu cele de acum 18 ani, deși costurile de producție au crescut enorm, inclusiv datorită standardelor foarte înalte și reducerii numărului de substanțe de protecția plantelor care pot fi folosite, semnalează Alianța.
Propunerile Comisiei Europene privind Fondul Unic, Bugetul Cadrului Financiar Multianual și Politica Agricolă Comună post 2028-2034 complică implementarea, debusolează atât autoritățile cât și fermieri și vor duce la întârzierea implementării, a atras atenția Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), membră a Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), și vicepreședinte COGECA.
”Statul de drept este important, dar trebuie să ținem cont în primul rând de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Din cauza schimbărilor climatice producțiile scad, din cauza acordurilor comerciale și situației pieței, prețurile la cereale sunt aceleași cu cele de acum 18 ani, deși costurile de producție au crescut enorm, inclusiv datorită standardelor foarte înalte și reducerii numărului de substanțe de protecția plantelor care pot fi folosite. În aceste condiții, Comisia Europeană, în loc să mențină bugetul și să îl actualizeze cu rata inflației, îl reduce, ceea ce face ca România să primească un buget pentru 2028-2034 cu aproape 50% mai mic decât ar trebui”, a spus Florentin Bercu. Acesta a arătat că schimbările climatice îi forțează pe fermieri să facă investiții majore ca să se poată menține în piață, iar Comisia a eliminat din PAC investițiile pentru irigații, procesare și cooperare.
Bani tot mai puțini
Directorul executiv al UNCSV și vicepreședinte al COGECA, Florentin Bercu, a solicitat Comisiei Europene să ia în considerare nivelul minim și optim de rentabilitate pe fiecare sector/subsector, activitate mixtă, ținând cont de regiunea în care se află în acordarea subvențiilor, aplicarea degresivității și plafonării, după ce s-au scăzut costurile cu forța de muncă. Acesta consideră că trebuie încurajată competitivitatea și sustenabilitatea economică, de mediu și socială, iar cei care sunt sub nivelul minim de rentabilitate să fie sprijiniți în continuare doar dacă sunt asociați în cooperative, grupuri sau organizații de producători, care să le permită să se mențină în această activitate pe termen lung.
”Se observă că sunt bani mult mai puțini pentru mai multe lucruri care trebuiesc făcute. Toți suntem de acord că avem nevoie de un buget mai mare. Acest buget trebuie să poată asigura securitatea alimentară a UE, a populației noastre de peste 450 milioane de locuitori. Nu putem face experimente pe un lucru așa de important, fără analize de impact etc. Discrepanța între declarații referitoare la cât de importantă este agricultura și bugetul alocat, este foarte mare. Propunerea fragilizează tot ce am construit din 1993 până în prezent. Va crea perturbări pe piața unică, va duce la renaționalizare și va pune în pericol viitor UE. Ne opunem acestei propuneri, pe care o considerăm inacceptabilă, și, dacă protestul va fi singura cale prin care putem obține un buget adecvat pentru a fi competitivi și pentru ca activitățile agricole să rămână sustenabile, atunci îl vom organiza”, a afirmat Florentin Bercu.
Competitivitatea, anulată de Green Deal
În ceea ce privește propunerea de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1119 de stabilire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice, acesta depinde de adoptarea unui cadru pragmatic, echitabil și flexibil, adaptat realităților socioeconomice ale fiecărui stat membru, au susținut reprezentanții fermierilor români.
”Problema cheie nu este nivelul de ambiție, ci modul în care se poate atinge acest obiectiv într-un mod care să mențină competitivitatea agriculturii și bunăstarea cetățenilor, în special având în vedere contextele geopolitice și naționale complexe. Atingerea unei reduceri de 90 % a emisiilor de GES până în 2040 reprezintă, după cum suntem cu toții de acord, o provocare economică semnificativă. Aceasta va exercita o presiune considerabilă asupra finanțelor publice și asupra competitivității agriculturii europene. Trecerea la neutralitatea climatică va necesita investiții substanțiale în infrastructura ecologică, în tehnologii curate și în reorientarea sectoarelor mari consumatoare de energie. Aceste schimbări necesită nu numai resurse financiare semnificative, ci și timp pentru adaptare, în special în statele membre cu niveluri diferite de capacitate administrativă și economic”, a mai precizat Florentin Bercu.