Începe Epoca Penuriei: o lovitură de 1,6 trilioane de dolari pentru economia globală

Legăturile care unesc economia globală și care au livrat bunuri din abundență în întreaga lume se destramă într-un ritm înspăimântător.

Invazia Rusiei în Ucraina și blocajele Covid Zero din China perturbă lanțurile de aprovizionare, afectează creșterea economică și împing inflația la maximele ultimilor patruzeci de ani.

Acestea sunt principalele motive pentru care Bloomberg Economics a redus cu 1,6 trilioane de dolari prognoza sa privind PIB-ul mondial în 2022.

Și este  doar o lovitură inițială: o lume tot mai divizată de-a lungul unor falii geopolitice  pare să se înrăutățească și mai mult.

Economiștii au realizat o simulare a modului în care ar putea arăta o inversare accelerată a globalizării pe termen lung.

Aceasta indică o planetă semnificativ mai săracă și mai puțin productivă, cu schimburi comerciale la nivelurile de dinainte ca China să se alăture Organizației Mondiale a Comerțului. O lovitură suplimentară: inflația este mai mare și mai volatilă.

Pentru investitori, o lume a surprizelor neplăcute în ceea ce privește creșterea economică și inflația nu prea are ce să înveselească piețele de acțiuni sau de obligațiuni.

Globalizare fragmentată

„Fragmentarea va rămâne”, spune Robert Koopman, economistul-șef al OMC. El se așteaptă la o „globalizare reorganizată”, care va avea un cost: „nu vom mai putea folosi producția cu costuri reduse la fel de mult ca până acum”.

Timp de trei decenii, o caracteristică definitorie a economiei mondiale a fost capacitatea acesteia de a produce tot mai multe bunuri la prețuri tot mai mici. Intrarea a peste un miliard de lucrători din China și din fostul bloc sovietic pe piața globală a forței de muncă, alături de scăderea barierelor comerciale și de o logistică hiper-eficientă, a produs o eră a abundenței pentru mulți.

Dar ultimii patru ani au adus o serie de perturbări din ce în ce mai mari. Tarifele s-au înmulțit în timpul războiului comercial dintre SUA și China.Pandemia a adus închideri. Toate acestea riscă să lase economiile avansate să se confrunte cu o problemă pe care credeau că au învins-o cu mult timp în urmă: cea a penuriei. Și toată lumea va trebui să se confrunte cu prețuri mai mari.

Marea dezbinare

Aproximativ 6 trilioane de dolari – echivalentul a 7% din PIB-ul global – sunt comercializate între țările democratice și cele autocratice.

Pentru a ilustra riscurile marii dezbinări, Bloomberg a introdus un tarif de 25% pentru tot acest trafic într-un model al economiei globale. Această sumă este egală cu cele mai mari tarife pe care SUA și China și le-au aplicat una împotriva celeilalte și poate înlocui și alte tipuri de fricțiuni, cum ar fi sancțiunile și interdicțiile de export.

Rezultatul: comerțul global scade cu aproximativ 20% față de un scenariu fără decuplare – revenind la nivelurile de la sfârșitul anilor 1990, înainte ca China să adere la OMC, ca pondere în PIB. Aceasta este o schimbare uriașă și zguduitoare.

O parte din productivitatea asociată cu comerțul s-ar pierde. Pe termen lung, o revenire a globalizării la nivelurile de la sfârșitul anilor 1990 ar lăsa lumea cu 3,5% mai săracă decât în cazul în care comerțul s-ar stabiliza la ponderea actuală a producției și cu 15% mai săracă în raport cu un scenariu de consolidare a legăturilor globale.

Intensitatea șocurilor actuale de la război și pandemie se va estompa cândva. Forțele care stau la baza deglobalizării nu o vor face. Ne putem pregăti  pentru o lume cu creștere mai scăzută, prețuri mai mari și volatilitate crescută.