Înapoi la școală! Adulții din România, total nepregătiți pentru noua piață a muncii

Aproape toate persoanele active din România sunt nepregătite pentru noile competențe cerute în prezent pe piața muncii. Concepută la nivelul UE, învățarea pe tot parcursul vieții va fi implementată și în țara noastră, astfel că angajații, precum și cei aflați în căutarea unui loc de muncă, vor fi obligați să se întoarcă la școală. Mai mult, cursurile de formare a diferitelor competențe trebuie desfășurate permanent, până la pensionare.

Ritmul amețitor al progresului tehnico-științific la nivel mondial a creat mari probleme pe piața muncii. Pe lângă desființarea accelerată a milioane de locuri de muncă, nivelul de competențe cerut nu mai corespunde cu mai nimic din școlarizarea anterioară a oamenilor. Astfel, soluția impusă de UE pentru țările membre este încărcarea persoanelor cu obligația de a efectua cursuri de formare profesională pe tot parcursul vieții active.

Mai exact, pe lângă serviciu, angajații vor fi nevoiți să-și aloce timp și pentru a învăța, acordându-și, astfel, șansa de a își păstra locurile de muncă sau, mai ales, de a-și putea găsi un loc de muncă. La solicitarea UE, România a elaborat o strategie națională pentru formarea adulților, prin care s-a stabilit ca, pentru 2030, 17,4 % dintre adulți să fi fost implicați în activități de învățare în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o rată de trei ori mai mare decât în 2016. Țintele la nivelul Uniunii Europene sunt ca cel puțin 47 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2025 și cel puțin 60 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2030.

În prezent, peste trei sferturi din întreprinderile din UE afirmă că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele necesare, în timp ce doar 37 % din adulți urmează cursuri de formare în mod regulat. Indicele economiei și societății digitale arată că 4 din 10 adulți și una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competențe digitale de bază. Femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din domeniul tehnologiei, doar 1 din 5 specialiști TIC și 1 din 3 absolvenți de științe, tehnologie, inginerie și matematică fiind femei.

Dispar locurile de muncă

Automatizarea și noile tehnologii au început să schimbe caracteristicile cererii de competențe și au dus la schimbări în procesele de producție, astfel cererea de competențe cognitive și socio-comportamentale non-rutinice are o tendință de creștere atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, iar cererea de competențe de rutină specifice unui loc de muncă este în scădere, se arată în Strategie. Totodată, beneficiile pentru combinații de diferite tipuri de competențe sunt de asemenea în creștere, iar aceste schimbări se manifestă nu doar la noile locuri de muncă, ci și prin schimbarea profilului de competențe al locurilor de muncă existente. ”Aceste noi tehnologii implică și actualizarea competențelor profesionale ale adulților, astfel încât să se adapteze la toate aceste schimbări și noi cerințe ale locurilor de muncă. Digitalizarea obligă adulții să dobândească competențe digitale pe diferite niveluri, pornind de la cel de bază și terminând cu nivelul avansat al securității cibernetice, inteligență artificială etc. România se află aproape pe ultimul loc în clasamentul UE în ceea ce privește proporția persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază (31% în 2019, comparativ cu media UE de 56%)”, se precizează în Strategia Ministerului Muncii.

Probleme majore

Autoritățile recunosc că în momentul de față nu se poate vorbi de un real progres în ceea ce privește percepția angajatorilor și a organizațiilor sindicale asupra importanței şi impactului pozitiv al formării profesionale pentru creșterea calitativă și cantitativă a ocupării. Angajatorii sunt reticenți la organizarea programelor de formare finalizate cu certificate de calificare cu recunoaștere națională deoarece forța de munca care beneficiază de formare profesională este predispusă la schimbarea angajatorului care a plătit formarea profesională. ”Printre barierele în participarea la formare și dezvoltarea de competențe se numără lipsa de timp pentru participarea la formare, costul formării, neînțelegerea necesității și importanței formării de competențe pe tot parcursul vieții, dar și lipsa de informații privind oportunitățile disponibile. Pentru a se asigura accesul adulților la formare sunt necesare mecanisme de finanțare care să asigure o partajare adecvată a costurilor între autoritățile publice, angajatori, adulți, partenerii sociali, furnizorii de servicii de formare profesională”, se mai arată în Strategia Națională pentru Formarea Adulților.