Haos la Spitalul Floreasca. Nepăsare cruntă față de pacienți

Surse din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) ne spun că superficialitatea cu care se lucrează în două dintre secțiile de chirurgie și renunțarea la protocoalele raporturilor de gardă unitare și vizitelor echipelor interdisciplinare la ATI afectează calitatea actului medical, dar și calitatea pregătirii rezidenților. Mai mult, grație fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, șefii a două secții de chirurgie din acest spital nu au la conducere cadre universitare, dinamitând specificul universitar al unității sanitare. 

Cei doi ani de pandemie au reușit să distrugă disciplina medicală și organizarea din secțiile de chirurgie, ocupate, o vreme, cu cazuri Covid, care au și blocat operațiile și secțiile ATI. Deși pandemia s-a relaxat, iar secțiile de chirurgie și-au reluat de mult timp activitățile, în multe dintre ele haosul a rămas. La Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca) noua organizare post-pandemică, impusă de conducerea secțiilor, cu acordul managementului, a cauzat o prăpastie între medici și pacienți. Rapoartele de gardă unitare, cu cele trei secții de chirurgie, s-au desființat, iar vizitele echipelor interdisciplinare în secțiile ATI, în care se discutau punctual cazurile complicate și se dezbăteau soluțiile terapeutice, au dispărut.

”Rapoartele de gardă se făceau unitar, înainte de pandemie, pe cele trei etaje de chirurgie, cunoscându-se în amănunt ce s-a internat, ce s-a operat, ce particularități au unii bolnavi, în așa fel încât preluarea gărzii în continuare să fie foarte bine cunoscută. În perioada pandemiei s-a fracturat tot acest raport de gardă în trei rapoarte, fiecare ținându-și raportul pe secția lui. Deși pandemia s-a cam terminat de ceva vreme, raportul de gardă unitar nu s-a mai făcut, astfel că nu mai există o continuitate, rămânând pe principiul dacă este o problemă să se anunțe medicul de gardă”, ne spun surse din cadrul spitalului. Mai mult, după raportul de gardă de dimineață, exista, înainte de pandemie, practica de a se merge în secția de terapie intensivă, să se vadă fiecare bolnav, împreună cu echipa chirurgicală, iar la cazurile multidisciplinare, cu ortopezi, neurochirurgi, plasticieni, anesteziști etc, se discuta pe marginea cazurilor, problematici apărute, ce analize și consultații se mai cer, ce atitudini invazive se propun. Toate aceste lucruri vitale au fost abandonate, abandon care este întreținut și în prezent.

Contravizita, ca într-un spital județean

Regula era ca echipa de gardă, care urma să intre a două zi, cu o seară înainte trebuia să facă vizita bolnavilor, ca să vadă ce se externează, dacă este nevoie să se ia o atitudine față de bolnavul operat în ziua aceea. Acum lucrurile s-au simplificat și se aruncă totul pe medicul de gardă. Dacă apare un eveniment, garda trebuie să se descurce, exact ca într-un spital județean. Medicii trebuie să înțeleagă particularitățile anumitor boli și atitudinile care se iau vizavi de evoluția anumitor boli, iar unul singur nu are capacitatea să cunoască fiecare bolnav, treaba aceasta ar trebui s-o facă șeful de secție, dar șeful de secție a delegat această activitatea unor medici rezidenți sau specialiști, prin rotație, care, poate, nu cunosc cei 80 de bolnavi în totalitate. Medicii susțin că ține și de experiența fiecăruia, iar într-o echipă există altă viziune. Prin repetiție, raport, gardă, vizită, contravizită, lucrurile se însumează, se învață, se discută, dar urmărirea pacienților și implicarea interdisciplinară s-au superficializat.

Spital universitar fără cadre didactice

Proasta organizare, care aduce prejudicii grave imaginii spitalului, are la bază modificarea legislației de către fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, care s-a gândit el că, dacă într-un spital universitar șeful de secție este cadru universitar, este o chestie politică. Profitând de această aberație legislativă, managerul Spitalului Floreasca a numit, fără concurs, la două dintre cele trei secții de chirurgie, șefi de secție care nu au nicio treabă cu activitatea didactică, obligatorie într-un spital universitar, unde sunt instruiți medici rezidenți. Unul dintre acești șefi nedidactici este și dr. Mihnea Avram, nominalizat la conducere din 2020, fără să se organizeze nici un concurs în toată această perioadă. La cealaltă secție, medicii nedidactici sunt rotiți în funcție de nu se știe ce criterii, numai să nu se organizeze concurs și să nu cumva să ocupe posturile cadrele universitare, absolut indispensabile într-un spital care se vrea universitar și care și primește bani în plus pentru acest atribut. Despre medicul Mihnea Avram și comportamentul stupefiant al acestuia, într-un episod viitor.