Guvernul taie o fărâmă din cheltuielile deșănțate. Dispar indemnizațiile unei autorități absolut inutilă

Reforma celor 14.000 de instituții publice centrale și locale, din care multe ar fi trebuit comasate și chiar desființate, bate pasul pe loc. În schimb, Guvernul a decis să facă un prim pas, tăind indemnizațiile membrilor uneia dintre cele mai inutile autorități. Este vorba despre Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, organism prezent în toate județele și în municipiul București, care are un rol consultativ, ca să nu spunem decorativ. Pentru acest rol, se risipeau, anual, 22 de milioane de lei.

Timp de 23 de ani, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), un fel de struțo-cămilă cu rol decorativ, a înghițit sute de milioane de lei din buget, fără ca organismul să-și justifice, în vreun fel, utilitatea. După ani de presiuni pentru desființarea acesteia sau măcar reducerea indemnizațiilor membrilor, Guvernul a decis, în sfârșit să taie, pur și simplu, sumele plătite, ca să acopere faptul că cele 14.000 de instituții publice, locale și centrale, nu vor sub nicio formă să intre în reorganizare, prin comasări și desființări.

Din 2002, ATOP a fost înființată ca un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului polițienesc din unitatea administrative teritorială în care funcționează. Autoritatea este constituită din șeful Direcției generale de poliție a municipiului București sau al inspectoratului de poliție județean, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, subprefect, 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliul județean, 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul

general al municipiului București, respectiv de președintele consiliului județean, șeful Direcției generale de jandarmi a municipiului București sau al inspectoratului județean, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București sau șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean, șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz, șeful poliției locale din municipiul reședință de județ.

Promovau interesele comunității

Misiunile de bază ale acestei autorități sunt de a reprezenta și a promova  interesele comunității în scopul asigurării unui climat de siguranță și securitate publică. Ce înseamnă acest lucru? Absolut nimic, atâta vreme cât atribuțiile siguranței și securității publice aparțin structurilor MAI. De exemplu, una dintre ședințele (plătite) ale acestei autorități din București aborda gestionarea evenimentelor cu public numeros de către Jandarmeria Capitalei, recomandări și bune practici în prevenirea incendiilor și a situațiilor de urgență, provocările activității ISU București-Ilfov.

O altă ședință se concentra pe probleme la fel de importante, cum ar fi provocările activității Poliției în București, zonele periculoase din oraș și rolul Poliției Locale. Pentru toate activitățile din ședințele plenului, membrii autorității teritoriale de ordine publică încasează o indemnizație de ședință stabilită de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliile județene. Majoritatea consiliilor județene au stability, prin actele administrative proprii, indemnizații pentru membrii ATOP în cuantumuri între 5% și 10% din indemnizația lunară a președintelui consiliului județean. ”Astfel, prin participarea membrilor ATOP (al căror număr variază între 15-16 persoane) la ședințele trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale care nu sunt proporționale cu nevoile privind dezvoltarea comunităților locale”, se arată în Hotărârea de Guvern inițiată de Ministerul Dezvoltării și MAI.

Peste 3.000 de lei pentru o singură ședință

În unele județe, indemnizațiile pentru membrii ATOP sunt foarte mari comparativ cu activitatea depusă, susțin inițiatorii actului normativ aprobat în ședința de guvern de joi. De exemplu, în unele județe, un membru ATOP primea 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce ducea la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, sume considerate enorme în raport cu indicatorii economici ai județului.

Diferențele între județe sunt semnificative: în unele locuri indemnizația este de 400-500 lei, iar în altele depășește 2.000 lei, fără un criteriu unitar de stabilire a valorii, eficiența autorității fiind scăzută, cu un rol consultativ formal. ”ATOP are un rol pur consultativ, fără putere de decizie sau impact direct asupra siguranței publice, iar activitatea practică se rezumă adesea la citirea unor rapoarte și discuții formale care nu produc rezultate concrete pentru comunitate”, arată inițiatorii, care au descoperit acest lucru abia după 23 de ani de funcționare a autorității. Cheltuielile de personal ale bugetelor locale se vor reduce anual cu o valoare estimată de 21.932.000 lei ca urmare a eliminării indemnizațiilor pentru membrii ATOP. Pentru anul 2025, cheltuielile de personal ale bugetelor locale se vor reduce cu o valoare estimată de 6.854.000 lei, având în vedere faptul că proiectul de act normativ este prevăzut a intra în vigoare începând cu data de 1 august 2025, mai precizează Guvernul.