Guvernul și-a bătut joc. Facturile la energie vor crește cu 400%

Distribuitorii au încheiat contracte pentru achiziția energiei electrice cu prețuri mai mari cu 400%, ne spune Cristian Iștoc, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara. Acesta arată că românii vor simți pe pielea lor aceste majorări începând cu anul viitor. Explozia prețurilor la energie a fost provocată chiar de ministrul Virgil Popescu, susține Cristian Iștoc.

Anul acesta distribuitorii încheie contracte de achiziție a energiei electrice pentru 2022 și 2023, cu prețuri exorbitante, care se vor regăsi în facturile românilor, atrage atenția preşedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iştoc. ”Prețurile la energie au crescut cu peste 400%. Noi, la Mintia, produceam undeva la 200 de lei MWh și acum se vinde cu peste 1.000 de lei, iar luna o să se încheie cu o medie de 700 de lei. Iar prețurile acestea se vor reflecta în facturile de anul viitor, pentru că toate contractele care se încheie acum se vor încheia pe aceste prețuri. Unii distribuitori de energie electrică au încheiat contracte chiar și pe doi ani. Și atunci, chiar dacă o să scadă prețurile la energie, să se ducă piața la 100 de lei, ei vor vinde cu prețurile astea, de 700 de lei. Chiar și Hiodroelectrica face niște contracte foarte mari în perioada asta, au prețuri de cost de 100 de lei și încheie la 300-400 de lei și o să aibă un profit mare. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a recunoscut public că liberalizarea nu a fost bună pentru noi, adică a dat vina pe liberalizare, nu pe faptul că el a închis producătorii români. El a făcut o greșeală uriașă, și eu cred că a făcut-o în mod deliberat, când a anunțat la începutul anului că închide Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia și Compania Națională a Uraniului, trei companii mari producătoare de energie electrică care produc în orice anotimp, și a creat un stres mare în piață, provocând creșterea prețurilor”, ne-a declarat Cristian Iștoc, liderul Sindicatului Solidaritatea Hunedoara. Acesta ne spune că niciodată, în martie, Complexul Energetic Hunedoara nu a avut prețuri de 500 de lei pe MWh, ca anul acesta, iar în aprilie, de la prețuri de 10 lei și minus 2 lei noaptea, au ajuns în aprilie 2021 la peste 300 de lei media.

România, dependentă, periculos, de importuri

România își închide toate capacitățile de producție pe cărbune, care este cea mai ieftină materie primă, și nu pune nimic în loc. Consumul de energie din țară a scăzut de la 16.000 de MWh în 1990, la 5.000 MWh anul trecut, însă acesta a început să crească, ajungând la 8.000 de MWh. ”Suntem obligați să importăm, pentru că nu mai producem, dar suntem limitați și la import, pentru că infrastructura nu ne permite să luăm mai mult de 3.000 de MWh. Pentru ceilalți, 5.000 de MWh, capacitatea de producție nu este constantă. Dacă se oprește vreun grup de la Cernavodă, avem minus 700 de MWh, dacă nu bate vântul în Dobrogea, din 3.500 poate mai produc 500 de MWh, iar dacă am secetă, din 3.500 mai produc 500 MWh. Mai avem și panourile fotovoltaice, care noaptea nu merg și iarna nu merg. Per total ne trezim că închidem la 4.000 de MWh și avem nevoie de 5.000. Deci fără regenerabilele astea, care depind de vânt, ploaie și soare, nu mai poți să faci energie electrică în orice moment și atunci apare importul. În sistemul energetic trebuie să poți în orice moment să intri cu capacitățile ca să-ți iei la secundă consumul, dacă nu îl ții la secundă îți pleacă frecvența în sus sau în jos și apar decuplările”, ne-a precizat președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iștoc.

Șase județe din Nord-Vest, decuplate din sistem

În 8 ianuarie 2021, la o problemă apărută în sistemul de transport european, România nu a reușit să importe 1.000 de MWh, fapt care a provocat o pană generală de curent în șase județe din Nord-Vestul țării. ”Au fost decuplate acele județe ca să nu decupleze toată piața. Noi suntem cuplați cu Cehia, Slovenia și Ungaria în piața UE și a apărut o sincopă pe Croația. Atunci UE a decuplat partea noastră, cu Cehia, Slovenia și Ungaria, iar noi nu am reușit să punem din intern minusul de 1.000 de MWh. Pentru celelalte țări UE a găsit soluții, dar pe noi ne-au lăsat să ne descurcăm singuri și așa a apărut decuplarea celor șase județe, care au rămas câteva ore fără curent. Costurile decuplării le plătim tot noi, românii, deși ar fi trebuit ca statul să ceară despăgubiri țării care a provocat problema. Oricum, lucruri de acest gen se mai pot întâmpla, de aceea era important ca sistemul să se bazeze foarte mult pe energie stabilă și regenerabila s-o foloseești atunci când o ai”, a mai afirmat Cristian Iștoc.