Ministerul Dezvoltării a emis un regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur, în care sunt prevăzute atât măsuri preventive, cât și măsuri post-catastrofă, cu atribuții clare pentru fiecare autoritate. Printre acestea se numără obligativitatea instituită, pentru societăți și instituții publice, de a-și încheia polițe de asigurare. În ce privește proprietarii de locuințe, aceștia vor trebui să acționeze pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.
Gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure reprezintă o activitate de interes național, prin dimensiunea efectelor negative asupra elementelor expuse la risc și a consecințelor economice, sociale și psihologice, și de mediu, susține Ministerul Dezvoltării.
Obiectivul Regulamentului elaborat de minister constă în reglementarea modului de organizare a componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență în caz de cutremur, în scopul limitării pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra mediului, printr-un ansamblu de măsuri și acțiuni în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare post eveniment, respectiv refacere/reabilitare. Astfel, Regulamentul instituie obligativitatea, pentru operatorii economici și autoritățile publice, de încheiere a unor polițe de asigurare adecvate. Totodată, aceștia vor avea obligația de a întocmi planuri de continuitate a activității, de a analiza riscurile, prin identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităților, de a stabili măsuri de protecție fizică a personalului și de a organizarea de cursuri de instruire a personalului. În același timp, societățile și instituțiile publice trebuie să-și asigure securitatea datelor şi strategia de back-up și să întocmească un plan de răspuns în cazul incidentelor critice.
Lucrări de reabilitare, pe banii populației
Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții, vor acționa pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, se mai arată în Regulament. De asemenea, titularii de autorizație/proprietari de instalaţii sunt obligați să dețină resursele financiare și/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele pagube material, să evalueze amploarea reală sau potențială a avarierii bunurilor și să ia măsurile necesare pentru a reduce consecințele acestora. Aceștia trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenței autorităților publice și organizațiilor de răspuns la urgență privind pregătirea și răspunsul la situația de urgență, inclusiv informarea populației în zonele de intervenție în caz de situații de urgență și să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situație de urgență, asigurând și pregătirea continuă, testarea și exersarea modalităților de răspuns pentru situațiile de urgență.
Scenarii înfiorătoare
Potrivit Ministerului Dezvoltării, evaluările efectuate în cadrul RO-RISK în cazul unui cutremur cu interval mediu de recurență IMR=100 de ani au evidențiat că pierderile economice probabile în sectorul locuințelor pot depăși 7 miliarde Euro, cca. 210.000 clădiri ar putea fi avariate și peste 100.000 de persoane ar putea fi afectate. Pentru un scenariu de cutremur cu acoperire națională de adâncime intermediară din sursa Vrancea (Mw= 8.1), impactul este unul deosebit de grav, afectând peste 2/3 din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, fiind estimate: peste 42.000 de morți, aproximativ 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro.