Guvernul României, paralizat. Nicio măsură pentru salvarea economiei

Hipnotizat de conflictul din Ucraina și de criza refugiaților, Guvernul României pare să fi uitat complet de situația dezastruoasă din țară. Prețul combustibilului a luat-o razna, cursul valutar a depășit cu mult 5 lei pe euro, exporturile s-au prăbușit, iar importurile vitale pentru economie s-au sistat și ele, în mare parte. Cu toate acestea, Executivul nu a conceput încă nicio măsură de salvare.

Puținii bani ai țării se duc acum pe cheltuielile cu refugiații, în speranța că UE va deconta ceva. Atragerea de fonduri europene structurale este și ea blocată, autoritățile dovedindu-și incapacitatea de a mișca lucrurile. PNRR-ul a rămas doar un slogan gol de conținut, iar momentul în care România ar primi vreun euro în baza acestuia se îndepărtează tot mai mult, în loc să se apropie. Între timp, investițiile firmelor au înghețat, intrându-se pe modul de supraviețuire, în timp ce tot mai multe companii își închid porțile din cauza prețurilor la combustibili și la energie și, mai nou, din cauza blocării piețelor de export și import.

Analistul economic prof. dr Mircea Coșea vorbește deja despre conceptul ”economiei de război”, definit prin orice măsură care salvează economia este acceptabilă pe o perioadă determinată. ”Situația este gravă, pentru că, deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi pe care economia mondială o are. Pentru că orice sancțiune care se pune asupra Rusiei și asupra oricărui alt stat are un revers și asupra celor care pun această sancțiune”, afirmă prof. dr. Mircea Coșea. Acesta arată că trebuie să trecem la un nou concept de conducere a economiei, care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea energiei și alimentelor prin resursele proprii.

Șocul cererii și ofertei

La nivel strict macroeconomic, consecințele economice ale unui război sunt similare cu consecințele economice ale unei pandemii mortale, mai spune prof. dr. Mircea Coșea. Potrivit acestuia, războiul din Ucraina va genera atât un șoc al cererii, cât și un șoc al ofertei, iar șocul cererii vine în principal din reacția consumatorilor și a investitorilor la creșterea bruscă a incertitudinii.

”Consumul gospodăriilor este în scădere în favoarea economiilor. Investițiile sunt, de asemenea, în scădere, pe măsură ce companiile se mută într-o poziție prudentă și de așteptare, cu excepția sectoarelor legate de apărare. Evoluția piețelor bursiere europene de la începutul conflictului reflectă acest climat. Cererea netă din străinătate este, de asemenea, probabil să se deterioreze. În ceea ce privește exporturile, deteriorarea este determinată de aceeași logică ca și scăderea cererii interne. Pe partea de import, creșterea prețurilor la energie, minerale și anumite produse agricole va crește foarte mult factura”, susține prof. dr. Mircea Coșea.

Redeschiderea termocentralelor

Analistul economic cere redeschiderea urgentă a termocentralelor pe cărbune și instituirea unui program național de constituire a unor rezerve alimentare. Același lucru îl solicită și fostul premier Mihai Tudose, care consideră că România trebuie să înceapă imediat folosirea resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare și de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior. ”Iar pe fondul acelei revizuiri a Green deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic, în Europa, noi am putea folosi resurse de care dispunem, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă”, a afirmat Mihai Tudose.