Executivul a decis că, în caz de perturbare a furnizării de gaze, în sezonul rece, companiile de termoficare trebuie să reducă temperatura în casele românilor. Măsura este absurdă, chiar și într-un scenariu al întreruperii importurilor, având în vedere că România poate produce, fără gazele din Marea Neagră, 90% din necesarul intern. Cel mai probabil însă frigul din casele cetățenilor va fi provocat de obligativitatea de a ceda producția de gaze statelor UE.
Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România nu ar fi trebuit să existe în țara noastră. România poate produce 90% din consumul intern, dacă Ministerul Energiei dă drumul la producția de gaze din zăcământul de la Caragea și dacă OMV va renunța la politica de reducere a cantității extrase.
Chiar și așa fiind, o stopare bruscă a importurilor de gaze nu ar trebui să afecteze populația, dat fiind faptul că în acel moment se scot din sistem marii consumatori din industrie. Cu toate acestea, scenariul Guvernului a inclus și impactul probabil al unei perturbări a furnizării de gaze în sectorul termoficării.
”În ceea ce privește încălzirea urbană produsă din gaze naturale (instalații de termoficare), companiile care realizează serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat trebuie să ia măsuri pentru a reduce calitatea serviciilor (de exemplu, temperaturi garantate mai mici furnizate utilizatorilor), dacă astfel de acțiuni sunt considerate utile în reducerea consumului de gaze naturale”, se arată în Planul de urgență elaborat de Executiv. Pe de altă parte, potrivit aceluiași plan, furnizarea neîntreruptă de gaze naturale este considerată o componentă esențială a asigurării securității energiei pentru consumatori în ceea ce privește încălzirea rezidențială, în special în timpul sezonului rece când temperaturile exterioare sunt scăzute.
Firmele, somate să reducă major consumul de gaze
În cazul în care se declară nivelul de urgență în aprovizionarea cu gaze, companiile vor fi somate să-și reducă consumul de gaze naturale, pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu gaze naturale la nivel național, cu precădere a clienților protejați.
”Clienții finali neprotejați vor adopta măsuri de limitare a consumului, în conformitate cu prevederile Planului de urgență, în măsura în care este tehnic posibil, fără a pune în pericol funcționarea sigură și fiabilă a rețelelor de gaze și integritatea instalațiilor tehnologice afectate de reducere. Pentru clienții finali neprotejați care nu respectă restricțiile privind consumul de gaze naturale se vor aplica penalități financiare și vor fi decuplați tehnic în măsura în care este tehnic posibil, fără a pune în pericol integritatea instalațiilor tehnologice. Restricțiile nu vizează centrale electrice alimentate cu gaze naturale, atunci când nefurnizarea de gaze către respectivele centrale electrice ar putea duce la o deteriorare gravă a funcționării Sistemului Energetic Național”, se arată în Planul de urgență.
Solidaritate cu statele UE
Potrivit Guvernului, în cazul în care un stat UE nu își poate acoperi un deficit major în furnizarea de gaze naturale, în special pentru clienții săi protejați, în virtutea principiului solidarității, și a epuizat toate măsurile bazate pe piață și toate celelalte măsuri nebazate pe piață, prevăzute în planul de urgență, autoritatea competentă a acestui stat are permisiunea să solicite utilizarea mecanismului de solidaritate. Țara respectivă va trimite o cerere de solidaritate explicită către Comisia Europeană și către autoritățile competente ale tuturor statelor membre cu care sunt conectate direct sau prin intermediul unei țări terțe. Cum România este al doilea producător de gaze din Europa, nu este deloc dificil să observăm cine va trebui să răspundă cererilor de solidaritate.