După ce în martie anul acesta Senatul a aprobat Hotărârea care dă acceptul propunerii Directivei Europene pentru salariul minim European, Guvernul a decis să nu susțină acest act normativ. Executivul consideră inacceptabil procentul de 50% din salariul mediu brut, considerând că majorarea salariului minim ar afecta IMM-urile.
România este motivul principal pentru care, la nivel european, s-a propus instituirea unei directive care să oblige statele să stabilească un salariu minim decent. Și asta pentru că veniturile insuficiente i-au determinat pe români să migreze în masă. Guvernul însă a decis să se opună acestei directive, motivând că o majorare a salariului minim ar afecta IMM-urile. ”România are migrația cea mai mare și Uniunea Europeană încearcă să creeze mecanismele cele mai bune de stabilitate. Totdeauna va exista o migrație, dar migrația normală arată un flux cam de 8%, în timp ce România are circa 25% din populație migrantă. Procentul este enorm și pentru țările de destinație, dar este enorm și pentru țara din care pleacă, pentru că destabilizează, într-o formă sau alta, piața muncii și piața fiscală, migranții pierzându-și calitatea de contributori la bugetul național. Problema este că Guvernul acționează împotriva deciziei Parlamentului României, care a fost votată în martie 2021. Iar Guvernul, fără să aibă vreo discuție cu partenerii sociali, și-a exprimat un punct de vedere față de Directivă. Iar forma respectivă este identică cu punctul de vedere al Consiliului Investitorilor Străini și al Camerei de Comerț a SUA, este același tip de argumentație și de susținere legat de acest lucru. În plus, poziția Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles, în discuțiile care au avut loc la nivelul Comisiei Europene legate de Directivă, arată clar că România a avut o poziție contrară Directivei de stabilire a salariului minim European. Iar această poziție are, evident, un mandat guvernamental”, ne-a declarat Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa.
Nemulțumiri pe toată linia
În documentul de poziționare a României cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE, Guvernul consideră că este nevoie de o departajare a intervențiilor în corelare cu obiectivul declarat și cu opțiunea statelor membre de stabilire a salariului minim (prin reglementare sau prin negociere colectivă), de clarificare a domeniului de aplicare şi a definiţiilor ca urmare a efectelor directe sau indirecte induse, precum şi a altor aspecte juridice, astfel încât să fie asigurată competența statelor membre în determinarea valorii salariului minim, autonomia partenerilor sociali și a sistemelor de dialog şi negociere colectivă, fără o încărcare nejustificată a sarcinilor şi a costurilor administraţiei naționale şi a IMM-urilor. ”Termenul de <<adecvat>> este vag și nu este definit în textul propunerii. Orice formulare de acest tip, care să facă referire la adecvarea nivelului salariului minim sau la noțiuni similare, este problematică atâta timp cât nu se cunosc elementele cu care ar trebui comparat pentru a decide dacă un salariu minim îndeplinește respectivele criterii sau dacă este sau nu echitabil. De asemenea, utilizarea conceptului de <<adecvare>> pare să indice că propunerea de directivă abordează salariul minim dincolo de înțelegerea sa ca un nivel salarial de bază, mai degrabă din perspectiva unui salariu minim de trai”, se arată în documentul prezentat de România la Bruxelles.
Intențiile sunt clare
Din discuția pe care a avut-o Cartel Alfa la Ministerul Muncii a reieșit că ministerul a făcut câteva observații, pe care nimeni nu le-a văzut. ”I-am întrebat ce fel de dialog social fac cei de la minister dacă își exprimă poziții care ar trebui să reprezinte poziția țării, și nu a lor, personală, fără să discute cu partenerii sociali. Mai mult, Ministerul Muncii ne-a dat calendarul de întâlniri pentru cele 7 sectoare de activitate, câte două ore la fiecare, pentru modificări la Legea salarizării bugetare, care ar trebui să fie, conform Memorandumului, o nouă lege de salarizare”, ne-a mai precizat președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.