Migrația și mobilitatea externă a forței de muncă din România se vor accentua în perioada următoare, anunță Guvernul în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021- 2027. Totodată, se preconizează un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială, precum și dispariția unor locuri de muncă și creșterea numărului de șomeri ca efect al pandemiei Covid-19.
Analiză SWOT a pieței muncii din România, cuprinsă în Strategia pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027, aprobată în ultima ședință de Guvern, arată o imagine apocaliptică a sărăciei severe care va lovi țara în următoarea perioadă. Astfel, Executivul anunță că migrația și plecarea forței de muncă în afara țării se vor accentua, pe fondul dispariției unor locuri de muncă și creșterea numărului de șomeri ca efect al pandemiei Covid-19. La capitolul riscuri pentru piața muncii este trecută și apariția pe agenda publică a unor problematici neprevăzute (de natura pandemiilor, epidemiilor, dezastre naturale etc.) care vor debalansa prioritățile naționale, necesitând relocări importante de resurse. Ritmul scăzut de creare de noi locuri de muncă, reconversia profesională lentă a forței de muncă disponibilizate, precum și subfinanțarea măsurilor active și a altor intervenții dezvoltate pentru piața muncii vor constitui elemente de risc pentru această zonă. ”Accesul inadecvat și lipsa competențelor de bază în rândul persoanelor vulnerabile vor determina o participare redusă a acestora pe piața muncii. Totodată, va crește neconcordanța dintre competențele persoanelor în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor, iar furnizarea de competențe digitale pentru ca forță de muncă să se poată adapta la modificările structurale din economie va fi insuficientă”, se arată în Strategia Guvernului. Printre riscurile majore ale pieței muncii se numără și nivelul ridicat de sărăcie și excluziune socială, care va fi accentuat de criza generată de pandemia Covid-19, scăderea ridicată a activităților economice în anumite sectoare economice și vulnerabilitatea acestora în perioada post-pandemie, precum și creșterea diferențelor economice/ financiare dintre mediul urban și rural.
Salariul minim nu va crește
Creșterea salariului minim este văzută ca una dintre marile vulnerabilități ale economiei. Guvernul consideră un risc lipsa de predictibilitate privind majorările salariului minim, susținând că majorarea abruptă a salariului minim poate determina ca anumite industrii să devină necompetitive, spre exemplu industria ușoară, acesta fiind un sector ce se bazează intensiv pe forță de muncă ieftină. Pe de altă parte, Executivul preconizează o adâncire a riscului sărăciei în muncă, precizând și faptul că menținerea indemnizației de șomaj la valoarea actuală, pe fondul unei încetiniri a ritmului de creștere economică, poate afecta substanțial veniturile persoanelor devenite șomere. ”Trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar putea duce la creșterea ratei șomajului, în special în regiunile cu industrii caracterizate printr-o rată scăzută a productivității și emisii mari de dioxid de carbon, iar investițiile ar putea fi afectate de gradul persistent de incertitudine”, se mai arată în Strategia Guvernului.
Mână de lucru ieftină
La capitolul oportunități pentru perioada 2021-2027, Executivul a menționat, în mod stupefiant, costul redus al forței de muncă în comparație cu statele membre aflate la același nivel de dezvoltare și principalii competitori în atragerea de investiții străine directe în zonă, deși se anticipează creșterea decalajelor de remunerare față de alte țări. Tot la avantaje a fost trecută și accentuarea utilizării și dezvoltarea unor noi tipuri de forme de muncă, în contextul pandemic și post-pandemic.
