Institutele de cercetare din România, alături de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), lucrează de circa 20 de ani la o soluție pentru contracararea efectelor distructive ale unei eventuale adânciri a canalului Bâstroe. Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Teodosie Marinov, ne spune că s-a luat, deja, în calcul, cel mai negru scenariu, iar soluțiile pot implica și săparea altor canale.
De 20 de ani, de când Ucraina a demarat prima fază a proiectului de adâncire a canalului Bîstroe, autoritățile române sunt în alertă. Aflăm, astfel, de la guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Gabriel Teodosie Marinov, că institutele de cercetare din domeniu au căutat soluții pentru contracararea efectelor adâncirii canalului Bîstroe.
”Noi, ca administratori ai acestui mediu sălbatic natural, trebuie să ne gândim și la soluții, indiferent care ar fi scenariile. Și luăm în calcul cel mai negru scenariu. Pornind de la acesta, trebuie deja să identificăm soluții de contracarare a distrugerii Deltei Dunării. În această activitate ne ajută multele institute de cercetări din țara noastră cu care noi colaborăm. Noi la aceste soluții lucram oricum, pentru că în foarte scurt timp trebuie să avem un răspuns la schimbările climatice”, ne-a declarat Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul ARBDD. Acesta arată că sunt în discuție mai multe soluții, admițând că, printre acestea s-ar regăsi inclusiv săparea unor canale, dar decizia va fi de ordin strategic pentru Delta Dunării. ”Trebuie să existe un consens politic, administrativ al societății civile, cu parcurgerea tuturor etapelor convențiilor internaționale. Grija pentru păstrarea ecosistemului Deltei Dunării transcede interesul României, este un interes european. Institutele de cercetări cu care colaborăm iau în calcul toate variantele. Și asta o fac de ceva timp, pentru că problema Bastroe nu a apărut de săptămâna trecută, ci de 20 de ani”, ne spune guvernatorul Gabriel Teodosie Marinov.
Argumente solide
Printr-un efort comun, al administrației Deltei Dunării, al institutelor de cercetare și al mediului academic, trebuie decisă soluția finală, susține conducerea ARBDD. ”Propuneri de soluții sunt, dar atunci când se va apela la una sau alta dintre soluții, trebuie cântărite punctele forte și punctele slabe, să vedem ce putem câștiga, dar și ce putem pierde. Și noi trebuie să ne argumentăm orice demers urmează să întreprindem în această direcție, așa cum și ucrainenii ar fi trebuit să facă cu Bîstroe. Trebuie să dovedim că ceea ce propunem stă în picioare din toate punctele de vedere”, ne-a precizat Gabriel Teodosie Marinov, guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Acesta s-a declarat dezamăgit pentru că, din punct de vedere al patrimoniului natural, Delta Dunării este atacată din multe părți, și de 20 de ani acest conflict persistă, în urma proiectului Ucrainei de adâncire a canalului Bîstroe. ”Bîstroe este un braț natural al Chiliei și se numește Stambulul Nou, dar ucrainenii l-au redenumit Bâstroe când au început, în 2002, proiectul. În amonte este Oceacov, vechea cale navigabilă a statului ucrainean, dar acesta curge într-un mod nefiresc, de la Sud la Nord, și aveau mari probleme de colmatare. Atunci au căutat această alternativă. Din păcate, așa cum a fost pus în evidență din rapoartele din ultimii ani, inclusiv de Convenția de la ESPO, acest canal Bâstroe are un impact transfrontalier negativ semnificativ”, a afirmat Gabriel Teodosie Marinov.
Studiile ucrainenilor, egale cu zero
În baza Convenției de la ESPO studiul de impact trebuie să fie unul transfrontalier, în comun, cu specialiști din ambele părți, nu cum au ucrainenii, doar la ei și cu specialiștii lor, ne mai spune guvernatorul ARBDD. ”Specialiștii institutelor noastre de cercetări spun că studiile lor sunt incomplete și nu acoperă întreaga gamă de teme de interes în ceea ce privește impactul asupra mediului. Noi lucrăm în momentul de față la un caiet de sarcini pentru un viitor studiu de impact. În mod normal, orice intervenție pe brațele Dunării produce modificări de debite și de nivel în restul distribuției de apă. Efectele nu se pot vedea de la o zi la alta, nici chiar într-un an, dar este clar că ele există. Noi avem în Delta Dunării 27 de tipuri de ecosisteme diferite, iar toate acestea sunt într-o strânsă legătură și sunt afectate în integralitatea lor de orice disfuncționalitate din părțile sale. Primele modificări care urmează să se vadă în urma unui studiu de impact, și poate că sunt constatabile și acum, vor fi cele din imediata vecinătate a brațului Chilia”, ne-a mai declarat Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.