Ce a ajuns societatea de azi? Un amestec de dezgust, proastă creștere, nepricepere și nepăsare, totul în numele „schimbării”.
Oamenii se căsătoresc tot mai târziu și, chiar și așa, puțini mai fac pasul ăsta; natalitatea este în scădere. Mai departe, școlile publice au încetat să mai transmită copiilor cunoștințele acumulate și înțelepciunea civilizațională din trecut, ba, dimpotrivă, gustul pentru repudierea istorică a luat amploare în educație și cultură. S-a ajuns până acolo încât curatorii „contextualizează” arta, autoritățile locale din orașe dărâmă statui după bunul plac al ONG-urilor, colegiile redenumesc clădiri și editorii cenzurează cărți.
Tehnologia a exacerbat prostia. Am devenit cu toții stații de încărcare pentru smartphone-urile noastre, niște telefoane care nu fac altceva decât să sugă energia psihică cu distrageri insistente și supraîncărcări de informații cvasi-nefolositoare. Munca de acasă prin videoconferință limitează interacțiunile umane, iar publicitatea direcționată (prin algoritmii reglați fin de Google și rețelele sociale stratificate politic) blochează expunerea de idei noi, care pot fi de ajutor.
Ne adăpostim în propriile peșteri private, urmărind în întuneric, cu ochii beliți la un ecran led albastru, imagini pâlpâitoare care nu ne ajută cu nimic.
Dacă intrăm în profunzimea lucrurilor, vedem că tiparele din spatele Inteligenței Artificiale oferă o parabolă de avertizare a acestor evoluții culturale mai mari. Programe precum ChatGPT, cu scripturi predispuse la erori (evident, sunt programe editate de oameni!), învață pe parcurs, corectează din mers, dar preia același mesaj generat de IA. Iar rezultatul, unul previzibil, al acestei bucle de feedback este tipul de nivelare pe care l-am văzut în instituțiile noastre.
În loc să se îmbunătățească, produsul IT se înrăutățește de la an la an.
Epuizarea culturală, retragerea socială și slăbirea generală a forțelor vieții sunt expresia practică a unei voințe de nimic.
Există un nume pentru această condiție spirituală și intelectuală și acela este nihilismul. Nihilismul este demonic în măsura în care voința către nimic este o altă forță de viață. Vedem că azi este mai ușor și mai economic să dărâmi decât să construiești. Însă, distrugerea este dramatică și realizează iluzia vitalității cu relativ puțină energie. Și cine în acest timp apocaliptic, inclusiv nihilistul, nu vrea să se simtă măcar puțin viu?
Astăzi, oamenii sunt prea preocupați de opinia altora despre ei. Singurul lucru pe care îl putem controla este propria persoană și chiar și asta este în mare pericol, de când se forțează granița om-mașină, iar transumanismul câștigă teren. Se vorbește despre „influenceri”, dar nimeni nu spune că aceste persoane nu fac altceva decât să vâneze popularitate și asta numai fiindcă încearcă să câștige putere și bani. Din păcate, vorbim despre o adevărată tactică de manipulare a societății, una din ce în ce mai populară. E foarte ușor să devii „influencer” în vremurile moderne actuale datorită faptului că poți să te conectezi și să împărtășești cu alții tot ce-ți trece prin minte cu un singur clic. În realitate, acest trend naște nimic altceva decât oameni care mint, copiază pe alții (lipsiți de originalitate) și fac acte extrem de jalnice/jenante doar pentru a deveni populari …și bogați (cu cât mai mulți urmăritori, cu atât mai mulți bani din publicitate).
A fi prea preocupat de opinia altora și a fi obsedat de bani și faimă sunt rețete pentru dezastru pe termen lung. Va duce la depresie și anxietate, ceea ce s-a dovedit a fi adevărat de-a lungul istoriei, deoarece oamenii moderni suferă mai mult de tulburări decât o făceau înaintașii lor.