Supărarea cea mai mare a polițiștilor față de ordonanța austerității nu este legată de majorarea neaplicată, care ar fi însemnat, oricum, o sumă mică. Dezastrul din neaplicarea Legii salarizării vine însă de la menținerea unei grile aberante și total demotivantă, care face ca un polițist abia ieșit de pe băncile școlii să aibă exact același salariu ca al unuia cu 20 de ani de experiență.
Polițiștii sunt extrem de indignați din cauza Ordonanței austerității. Sindicaliștii din sistem explică faptul că angajații MAI au foarte multe incompatibilități și nu pot desfășura și alte activități după orele de program, așa cum fac medicii care au cabinete private sau profesorii, care fac meditații. ”Polițistul dacă s-a dus acasă și i-a sunat telefonul la 12.30 trebuie să se plece, pentru că are incendiu, omor, accident sau viol, el este 24 de ore din 24 pe baricade. Cei 25% pe care ar fi trebuit să îi primească anul acesta nu reprezintă mai mult de 250-300 de lei pentru un polițist, deci nu era foarte mult. Problema este însă că se reglau foarte multe inadvertențe din sistem. De exemplu, cei care ies de pe băncile școlii au aceleași salarii ca ale polițiștilor cu 15-20 de ani vechime, iar dosarele și cercetarea penală nu le fac începătorii. Există și o frustrare a celui care are 20 de ani vechime, că nu se face diferențierea. Prin aplicarea Legii salarizării se eliminau toate acestea. Mai mult, după pensionare, polițistului i se eliberează un livret militar și este chemat la Centrul Militar din trei în trei luni să spună dacă și unde pleacă. Dacă se întâmplă o catastrofă, polițiștii pensionari sunt chemați imediat sub arme”, ne-a declarat Neculai Isache, secretarul general al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.
Proteste până la capăt
Sindicaliștii din MAI sunt deciși mai mult ca oricând să nu renunțe la proteste până când Guvernul nu le va rezolva revendicările. Astăzi, protestele se vor desfășura în Capitală în 15 locuri diferite, cu câte o sută de polițiști la fiecare instituție pichetată. ”Avem 5 grupuri la Guvernul României, 5 la Parlament, incluzând și Ministerul Justiției și Ministerul de Finanțe, Piața Universității, cu alte grupuri. Dacă nu ar fi fost restricțiile cauzate de starea de alertă, ar fi ieșit în stradă peste 10.000 de polițiști. Oricum, restricțiile nu vor ține la infinit”, ne-a declarat Neculai Isache, secretar general al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC). Polițiștii cer în principal abrogarea art. I din OUG 226/2020, prin care se anulează aplicarea etapizată a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (art. 38), de la 1 ianuarie 2021, respectiv acordarea a 1/2 din diferența salarială rezultată dintre cuantumul actual și cel prevăzut în lege, pentru 2022. Totodată, aceștia solicită în lista cu revendicări transmisă instituțiilor statului abrogarea art. VIII (7) din OUG 226 / 2020 care anulează indexarea pensiilor militare de stat, cu rata inflației, în cursul acestui an, prin derogare de la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, precum și încadrarea unitară a personalului contractual din cadrul MAI, în grupe de muncă, acesta fiind tratat discriminatoriu, în prezent, din acest punct de vedere.
Soluții există
Reprezentanții SNPPC susțin că au adus în atenția fostului premier Ludovic Orban faptul că posturile de poliție din mediul rural au condiții de muncă inumane pentru angajații MAI. ”70% dintre aceste posturi nu au apă și canalizare, iar 30% nu au deloc o toaletă, nici nu mai discutăm despre încălzire, existând un procent important de sedii care nu au așa ceva. Noi am propus soluția ca aceste posturi să fie date în administrarea primăriilor, care ar avea posibilitatea să investească în posturile de poliție. Ne-au spus primarii că, din banii pentru renovarea sediilor primăriilor, se vor găsi bani și pentru un acoperiș, un gard, o sursă de căldură, apă, canalizare, toaletă. Problema este faptul că, la ora actuală, dacă primarii ar aloca bani aici ar înseamna deturnare de fonduri. Deficitul de personal de 17.000 de persoane ar putea fi rezolvat cu încadrarea a 10.000 de jandarmi pe posturi de polițiști, fără niciun cost suplimentar. O patrulă de poliție rurală are o rază de 30 kilometri, deci doi oameni la o populație de 30.000-40.000 de locuitori. Și asta în condițiile în care trebuie să-i verifice pe toți cei cu Covid, pe cei izolați sau carantinați, plus toate celelalte activități, începând de la incendiu până la omor, polițistul participă la toate”, ne-a mai precizat secretarul general al SNPPC, Neculai Isache.