Ministerul Agriculturii a transmis un mesaj ambiguu, care creează senzația că seceta nu a fost o problemă pentru agricultura românească. Potrivit instituției, doar 2,14% din suprafețele cultivate în țară sunt afectate de secetă. În realitate, acesta este procentul din procesele verbale încheiate de comisiile trimise pe teren să constate dezastrul și care abia au început inventarierea, susțin fermierii, care avertizează că procentul de calamitate este de peste 70%.
Potrivit Ministerului Agriculturii, suprafața terenurilor agricole calamitate de secetă, pentru care s-au întocmit procese verbale, este 190.810 hectare, adică doar 2,14% din totalul suprafeței cultivate în România. Cele mai afectate județele sunt: Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Cluj, Constanța, Galați, Gurgiu, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Suceava, Tulcea,Teleorman, Timiș, Vaslui și Vrancea, arată ministerul, citat de stiripesurse.ro. Suprafața calamitată raportată de Ministerul Agriculturii înseamnă doar o parte infimă a realității, deoarece comisiile abia au început să meargă în teren, să constate pagubele și să încheie procesele verbale, spun reprezentanții fermierilor. Dat fiind volumul mare de muncă a acestor comisii, termenul de finalizare a inventarului suprafețelor distruse de secetă a fost stabilit pentru luna noiembrie. ”Mai au de constatat până ajung la procentul de calamitate pe 70% din suprafața agricolă cultivată cu porumb. În Vrancea, 500.000 de hectare de teren cultivat au fost compromise aproape în totalitate. Și nu vorbim doar de porumb, ci de orice s-a cultivat în acea zonă. Să mai adăugăm și Galațiul, Bacăul și multe alte județe. Sunt sute de mii de hectare de culturi calamitate în fiecare județ, așa că procentul acela de 2,14% suprafață afectată de secetă nu are nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat în teren. La porumb, avem aproape 2,5 milioane de hectare distruse”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Fără despăgubiri
Comisiile agricole vin și întocmesc procese verbale la fața locului, cu suprafața și gradul de distrugere a culturilor, dar aici se oprește totul. Până în acest moment, Ministerul Agriculturii nu a anunțat nicio măsură concretă prin care să-i despăgubească pe fermierii care au pierdut recoltele din cauza secetei și sunt acum dator vânduți la bănci și la furnizorii de inputuri. ”Și la grâu, ministrul a anunțat că s-a făcut între 3 tone și 8 tone la hectar, dar nu înseamnă nimic dacă unul singur a făcut 8 tone și ceilalți, doar 3 tone. Oricum, așa cum am mai spus, producția de grâu este la jumătate față de anul trecut”, ne-a mai precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu. Singura măsură a Ministerului Agriculturii a fost facilitarea unui credit în valoarea subvenției de la UE pe trei ani de zile, care nu a fost apreciat de fermieri, dat fiind că sunt banii lor, pentru care trebuie să mai plătească și comisioane către CEC Bank.
Fără grâu la rezerva de stat
După apariția articolului ”Statul român s-a trezit târziu. 70% din grâu a plecat deja la export”, din ziarul Național, ministrul Agriculturii, Petre Daea, i-a convocat la minister pe traderii de cereale, procesatorii de grâu și pe cei din industria de morărit și panificație, însă întâlnirea a fost una sterilă, în care nu s-a decis nimic și nu s-a discutat nimic important. Ministrul le-a vorbit despre cât grâu s-a făcut și cam atât, după care fiecare a plecat la treaba lui. Problema este nu dacă avem grâu suficient pentru pâine, pentru că România produce mai mult decât consumă, chiar și când cantitățile sunt mai mici, ca în acest an. Problema este că, din cauza regulilor economiei de piață, singurul care are posibilitatea și obligația de a asigura hrana populației este Guvernul, prin achizițiile făcute la rezerva de stat. Lucru pe care Executivul a omis să-l facă, din lipsa banilor sau, pur și simplu, din nepăsare.