Falimentul City blochează sectorul construcțiilor. Asigurătorii refuză să preia riscurile

România riscă să piardă 2,9 miliarde de euro, doar din proiectele europene în finanțare, din cauza consecințelor falimentului City Insurance. Companiile de construcții s-au trezit că nu mai au polițe de asigurare obligatorii pentru proiectele publice, astfel că riscă rezilierea contractelor. Deși Guvernul a prelungit termenul de valabilitate a polițelor, problema cea mai gravă este că nicio firmă de asigurare nu vrea să preia riscurile.

Cele mai multe firme de construcții și-au făcut asigurarea proiectelor de lucrări, cu beneficiari în sectorul public, la City Insurance, pentru că erau foarte bune prețurile și confirmau existența unei reasigurări care să le țină spatele, ne spun reprezentanții Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO). Cu falimentul declarat al City, polițele nu mai pot însă acoperi riscurile constructorilor. ”O problemă majoră este aceea că nu există firme de asigurări interesate să preia riscurile pe contracte începute, unde este foarte greu să faci evaluările de risc, în condițiile în care proiectul se află într-o fază intermediară și în niciun caz nu mai pot fi respectate condițiile din polițele inițiale. De regulă, polița de asigurare se face la începutul unei lucrări de execuție. Din perspectiva sectorului de asigurări, ceea ce s-a întâmplat cu City este un șoc cu o anumită magnitudine. În astfel de situații se pot crea pool-uri de asigurări, în care fiecare actor din piață să fie obligat să preia o cotă parte și să preia proporțional din riscurile polițelor celelalte”, ne-a declarat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO. Acesta arată că soluția nu trebuie să o dea sectorul de construcții, ci sectorul de asigurări și ASF și că prelungirea perioadei de către Guvern este doar o amânare, nu este o rezolvare. ”Nu este vina constructorilor că lucrurile acolo au fost gestionate așa cum au fost gestionate și că atitudinea celor de la City nu a fost înțeleasă mai devreme de către cei care monitorizează piața asigurărilor”, ne spune președintele ARACO, Laurențiu Plosceanu.

Proiecte compromise

Potrivit Guvernului, doar în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, contractele care ar putea fi afectate de această situație totalizează sume de peste 2,9 miliarde de euro.În momentul în care se reziliază un astfel de contract, nu pierde doar constructorul, ci întreg proiectul este compromis, pentru că a intra în conservare de proiect, cu o altă licitare, înseamnă promovarea de costuri suplimentare, care nu vor face ca acel proiect să fie finalizat în condiții rezonabile de timp și poate chiar de eficacitate, cost-beneficii, susțin reprezentanții patronatelor din construcții. Aceștia mai semnalează și existența unei dificultăți care, în condițiile de criză accentuată, a devenit insurmontabilă. Este vorba despre garanțiile de bună execuție, care, după legea românească, trebuie să fie maximum 10%, însă toți beneficiarii cer garanție de 10%, pentru că se tem de Curtea de Conturi, și blochează acești bani, ceea ce înseamnă o frână pentru proiect.”Din garanțiile de bună execuție, constituite de-a lungul anilor, doar o cotă foarte redusă este utilizată pentru finanțarea remedierii anumitor probleme pe diverse obiective predate către beneficiari. Restul banilor rămân blocați în bănci ani de zile, cât se derulează contractul, apoi încă doi-trei ani după finalizarea proiectului. Este o blocare de bani lichizi pe perioada de executare a contractului care nu ajută nici beneficiarul, nici constructorul, poate că ajută băncile, pentru că se constituie depozite”, a afirmat președintele ARACO, Laurențiu Plosceanu.

Garanții nerecuperate

10% cât se practică pentru garanțiile de proiect este excesiv, mai ales în condițiile acestea de criză, și pandemică, și de război, și economică, cu lanțurile de aprovizionare blocate și cu prețuri care au explodat, iar o eliberare de cash de 4-5% din garanția de bună execuție pentru finanțarea proiectului poate însemna de multe ori o gură de oxigen în acele momente mai delicate, susțin constructorii. ”Sunt proiecte hidroenergetice începute de decenii, pentru care s-au constituit garanții de bună execuție, iar multe dintre ele au fost suspendate sau sistate de către Hidroelectrica, dar garanțiile de bună execuție nu au fost eliberate”, ne-a mai precizat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO.