Exclusiv! România ratează afacerea secolului. Proiectul, blocat după plecarea lui Chesnoiu

Guvernul a blocat, din ignoranță sau incompetență, un mega-proiect care ar fi pus România pe harta Europei. Este vorba despre construirea celei mai mari fabrici de îngrășăminte din UE, făcută pe teritoriul României, în colaborare cu Azerbaidjanul, care ar fi pus la dispoziție gazele naturale. Proiectul a fost negociat de Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, chiar cu președintele Azerbaidjanului, care s-a arătat foarte încântat de această idee. După schimbarea din funcție a lui Chesnoiu, Petre Daea a îngropat proiectul.

Cea mai mare fabrică de îngrășăminte din Europa ar fi trebuit să fie construită în România, în parteneriat cu Azerbaidjanul. Proiectul a fost negociat în luna iunie a acestui an de către Adrian Chesnoiu chiar cu președintele Azerbaidjanului, la o întâlnire facilitată de Ana Birchall, fost vicepremier și ministru al Justiției. După decapitarea lui Chesnoiu de la Ministerul Agriculturii, proiectul a fost pur și simplu abandonat de către Ministerul Agriculturii și de către Guvern, deși oportunitatea era uriașă pentru România.

”Chiar în ziua în care am fost pus sub acuzare, eram în Azerbaidjan, și am pus bazele construcției unei fabrici de îngrășăminte în România, cu gazele de la ei, urmând să cucerim toată piața europeană de îngrășăminte. Am avut întâlnirea cu președintele Azerbaidjan la 10 și la ora 16, când eram cu ministrul Agriculturii din această țară, să stabilim cum facem cu protocolul de colaborare pentru fabrica de îngrășăminte, când am luat telefonul, am citit în presă despre acuzațiile la adresa mea. Vă dați seama cum privesc oamenii ăia România, când omul acela era atât de hotărât să facă acest proiect”, ne-a declarat Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii. Propunerea a fost făcută după ce fusese obținut acceptul la nivel de coaliție și, după negocierile purtate de Adrian Chesnoiu cu oficialii din Azerbaidjan, urma să se discute condițiile în care se făcea această investiție, să fie validată prin Memorandum și apoi să semneze acordul pentru gaze cu Azerbaidjan. ”Singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că președintele Azerbaidjanului a fost foarte încântat și și-a dat acordul să începem negocierile. La masă erau ambasadorul nostru, ministrul Energiei din România și doamna Ana Birchall, fostul vicepremier al României, care are o relație foarte bună cu președintele Azerbaidjanului și care a facilitat această întâlnire”, a mai afirmat Adrian Chesnoiu.

Lovitură pentru fondurile de investiții

La începutul acestei luni, deputatul Adrian Chesnoiu a dat o lovitură fondurilor de investiții străine, care dețin suprafețe importante de teren arabil în țara noastră. Acesta a reușit să treacă prin Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților o modificare  importantă în Codul Civil, prin care arenda va fi instituită pe o perioadă de minimum 10 ani, dând, astfel, posibilitatea fermierilor români să se dezvolte și să se capitalizeze.

”Ați văzut presiunea care a fost pentru panourile fotovoltaice montate pe terenurile arabile. Fondurile de investiții sunt entități care se uită întotdeauna la profit. Terenul arabil are o valoare pe care ei o încasează anual, dar oricând pot schimba destinația terenului arabil într-o facilitate de producere a energiei electrice sau cu totul altceva. Ori scopul principal al terenului arabil în România trebuie să fie agricultura și producerea de hrană pentru populație. Acesta au fost motivele pentru care eu am considerat că nu trebuie să scoatem terenuri arabile din categoria 1,2 și 3 din circuitul agricol ca să producem energie, atâta timp cât avem sute de mii de kilometri pătrați de acoperișuri, care ar putea să beneficieze de o astfel de investiție. Tocmai de aceea eu am promovat programul acela de independență energetică în ferme și în industria alimentară, tocmai pentru că fermierii au suprafețe mari de acoperiș pe care pot monta fotovoltaice, degrevând, astfel, sistemul național energetic, de consumatori importanți. Și să lăsăm terenurile agricole să producă în continuare hrană, pentru că în viitor marea bătălie va fi pe asigurarea securității alimentare”, ne-a precizat Adrian Chesnoiu.

Cât pământ mai aparține țării?

La ora actuală, Ministerul Agriculturii și statul român habar nu are cât pâmânt dețin străinii în țara noastră, autoritățile nefăcând niciun demers pentru a clarifica acest aspect. ”Nu există date statistice referitoare la suprafețele de teren deținute de străini în România, pentru că sunt cetățeni străini care au înregistrate societăți comerciale în țară și atunci entitatea este națională, deși are acționariat străin. Evidența persoanelor străine care dețin terenuri în românia nu există. Lucram la un program de identificare a tuturor suprafețelor și de digitalizare a Ministerului Agriculturii la nivel de fermă, astfel ca toate politicile agricole să se bazeze pe realitate. Pentru că statistica ne dă ceva, APIA are date, dar nu este tot, iar la Ministerul Agriculturii se colectează date manual”, ne-a mai spus Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii.