Marea majoritate a europenilor sprijină utilizarea inteligenței artificiale pentru operațiunile polițienești și militare, conform unui nou raport al Universității IE din Madrid, împărtășit cu CNBC.
„European Tech Insights”, care a măsurat atitudinea a peste 3 000 de persoane din Europa, a constatat că 75% susțin utilizarea tehnologiilor IA, cum ar fi recunoașterea facială și datele biometrice de către poliție și armată în scopuri de supraveghere.
Amploarea sprijinului este poate surprinzătoare, deoarece Europa deține unele dintre cele mai stricte reglementări privind confidențialitatea datelor din lume. În 2018, UE a introdus Regulamentul general privind protecția datelor, sau GDPR – un cadru care reglementează modul în care organizațiile stochează și prelucrează informațiile utilizatorilor.
Firmele se confruntă cu amenzi mari pentru încălcarea normelor. O companie care încalcă legile GDPR poate fi amendată cu până la 4% din veniturile anuale globale sau cu 20 de milioane de euro, luându-se în considerare suma cea mai mare.
Amplificatorul dezinformării
„Nu este clar că publicul s-a gândit la ramificațiile acestor aplicații IA”, a declarat pentru Ikhlaq Sidhu, decanul Școlii de Știință și Tehnologie din cadrul IE University.
Conform raportului, nivelul de sprijin pentru utilizarea IA în sarcinile de serviciu public, cum ar fi optimizarea traficului, a fost chiar mai ridicat, ajungând la 79%.
Cu toate acestea, atunci când vine vorba de chestiuni sensibile, cum ar fi deciziile de eliberare condiționată, majoritatea europenilor (64%) se opun utilizării inteligenței artificiale.De asemenea, oamenii par să fie mult mai preocupați de rolul acesteia în procesul de manipulare electorală.
Inteligența artificială poate fi utilizată ca amplificator al dezinformării, unii utilizatori încercând în mod deliberat să folosească informații false pentru a submina opiniile altora.
O preocupare majoră este că așa-numitele „deepfakes”, imagini sintetice, clipuri video sau audio create cu ajutorul IA, ar putea fi utilizate pentru a denatura opiniile politicienilor sau pentru a răspândi alte tipuri de dezinformare.
Platformele de inteligență artificială generativă, cum ar fi Dall-E de la OpenAI și Midjourney de la Stability AI, pot crea imagini cu doar câteva rânduri de text, de exemplu. Într-adevăr, aproximativ 31% dintre europeni consideră că IA le-a influențat deja deciziile de vot.
Raportul vine în contextul în care alegerile din 2024 din SUA se apropie cu pași repezi, actualul vicepreședinte Kamala Harris candidând împotriva fostului președinte Donald Trump în cadrul scrutinului programat pentru 5 noiembrie.
IE University a menționat și o diferență între generații în ceea ce privește inteligența artificială în Europa. Aproximativ o treime (34%) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani ar avea încredere într-o aplicație bazată pe IA care să voteze în numele lor politicienii. Această cifră scade la 29% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani și la doar 9% pentru cele vârste de 65 de ani și peste.