Europenii se confruntă cu realitatea: devin din ce în ce mai săraci

Țara medie din UE este mai săracă pe cap de locuitor decât orice stat american, cu excepția Idaho și Mississippi, potrivit unui raport al Centrului European pentru Economie Politică Internațională, un think tank independent cu sediul la Bruxelles.

Dacă tendința actuală continuă, până în 2035 decalajul dintre producția economică pe cap de locuitor din SUA și UE va fi la fel de mare ca cel dintre Japonia și Ecuador astăzi, se arată în raport.

„Da, o ducem cu toții mai rău”, se plâng europenii. O populație îmbătrânită care își prețuiește timpul liber a pregătit scena pentru stagnarea economică. Apoi a venit Covid-19 și războiul Rusiei în Ucraina, scrie Wall Street Journal.

Europenii se confruntă cu o nouă realitate economică, una pe care nu au mai experimentat-o de zeci de ani. Ei devin din ce în ce mai săraci.Viața pe un continent invidiat de mult timp de străini pentru arta sa de a trăi își pierde rapid strălucirea, pe măsură ce oamenii își văd puterea de cumpărare topindu-se.

Francezii mănâncă mai puțin foie gras și beau mai puțin vin roșu.Spaniolii reduc consumul ulei de măsline. Finlandezii sunt îndemnați să folosească saunele în zilele cu vânt, când energia este mai puțin costisitoare.În Germania, consumul de carne și lapte s-a micșorat la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii, iar piața alimentelor ecologice, cândva în plină expansiune, s-a prăbușit. Românii cheltuie cei mai mulți bani pe mâncare și facturi.Ministrul italian al dezvoltării economice, Adolfo Urso, a convocat o reuniune de criză în luna mai cu privire la prețurile pastelor, produsele de bază preferate ale țării, după ce au  crescut cu mai mult decât dublul ratei naționale a inflației.

Cu cheltuielile de consum în cădere liberă, Europa a intrat în recesiune la începutul anului.Situația dificilă actuală  se prefigurează de mult timp. O populație îmbătrânită, cu o preferință pentru timpul liber și siguranța locului de muncă față de câștiguri, a inaugurat ani de creștere economică și productivă slabă.

Apoi a venit lovitura pandemiei și războiul prelungit al Rusiei în Ucraina. Prin răsturnarea lanțurilor globale de aprovizionare și prin creșterea prețurilor la energie și alimente, crizele au agravat problemele Europei.

Pentru a păstra locurile de muncă, guvernele au  direcționat subvențiile în primul rând către angajatori, lăsând consumatorii fără o rezervă de numerar atunci când a venit șocul prețurilor.Costurile ridicate ale energiei și inflația galopantă la un nivel nemaivăzut din anii 1970 diminuează avantajul producătorilor și distrug relațiile de muncă cândva armonioase ale continentului.

Pe măsură ce comerțul global se răcește, dependența puternică a Europei de exporturi – care reprezintă aproximativ 50% din PIB-ul zonei euro față de 10% pentru SUA – devine o slăbiciune.

Uniunea Europeană reprezintă acum aproximativ 18% din totalul cheltuielilor globale de consum, comparativ cu 28% pentru America. În urmă cu cincisprezece ani, UE și SUA reprezentau fiecare aproximativ un sfert din acest total.

Europa devine mai puțin atractivă pentru companii, de la gigantul bunurilor de larg consum Procter & Gamble la imperiul de lux LVMH, care realizează o cotă din ce în ce mai mare din vânzările lor în America de Nord.

Economia zonei euro a crescut cu aproximativ 6% în ultimii 15 ani, măsurată în dolari, comparativ cu 82% pentru SUA, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional.

Guvernele europene trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, iar Banca Centrală Europeană tot majorează ratele dobânzilor. Prin urmare,economiștii se așteaptă ca taxele să crească, adăugând presiune asupra consumatorilor. Impozitele în Europa sunt deja ridicate în raport cu cele din alte țări bogate, echivalentul a aproximativ 40-45% din PIB, comparativ cu 27% în SUA.