La o recentă reuniune la Bruxelles, aproximativ 60 de oficiali ai Uniunii Europene, experți în securitate alimentară și reprezentanți ai industriei au discutat posibilitatea unei situații care abia dacă se afla pe radar în urmă cu câțiva ani: o criză alimentară în toată regula.
Grupul s-a instalat într-o clădire renovată de tip art deco pentru a simula ce s-ar putea întâmpla și pentru a contribui la elaborarea de politici de prevenire și de răspuns, potrivit Bloomberg. La câteva străzi distanță, fermierii își intensificau protestele împotriva UE, perturbând aprovizionarea supermarketurilor, ca și cum ar fi vrut să atragă atenția participanților.
Spațiul de lucru confortabil nu era nici pe departe un buncăr sau un subsol securizat într-o zonă de război. Dar imaginile video despre secetă, inundații și tulburări civile, pe fondul unei muzici amenințătoare, au creat un sentiment de urgență.
A urmări cum una dintre cele mai bine hrănite regiuni din lume își testează la stres sistemul alimentar subliniază un nivel tot mai ridicat de alarmă în rândul guvernelor cu privire la asigurarea aprovizionării populației. În decurs de patru ani, mai multe șocuri au zdruncinat modul în care sunt cultivate, distribuite și consumate alimentele.
Pandemia de coronavirus, invazia Rusiei în Ucraina și întreruperile de pe rutele maritime cheie au rupt lanțurile de aprovizionare și au dus la creșterea prețurilor. Vremea capricioasă și extremă perturbă acum în mod regulat agricultura. În acest context, oficialii nu se mai întreabă când ar putea apărea o criză alimentară, ci mai degrabă câte crize pot gestiona deodată.
Testele de stres au fost o trăsătură obișnuită în industria bancară de la criza financiară, în timp ce oficialii guvernamentali și factorii de decizie politică din SUA au făcut din când în când așa-numitele “wargaming”, chiar și unul care a implicat o pandemie cu doar câteva luni înainte de apariția coronavirusului.
În Europa, exercițiile conduse de guverne sunt rare, cu atât mai puțin unul axat pe alimentație, spune Piotr Magnuszewski, un modelator de sisteme și designer de jocuri care a lucrat cu Organizația Națiunilor Unite.
Aparent, Europa se află într-o poziție de invidiat. Este unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare din lume, de la cereale și produse lactate la carne de porc și ulei de măsline, cu unele dintre cele mai scăzute niveluri de insecuritate alimentară.
În medie, doar 14% din cheltuielile gospodăriilor au fost alocate pentru alimente în 2021, comparativ cu aproximativ 60% în Nigeria și 40% în Egipt. Indicele global de securitate alimentară clasifică în mod regulat țările europene ca fiind cele mai sigure din lume.
Dar există și vulnerabilități. Fenomenele meteorologice și climatice îi afectează în mod regulat pe agricultori, ceea ce a costat Europa peste 50 de miliarde de euro în 2022. Prețul îngrășămintelor și al energiei necesare pentru a crește culturile și a menține în funcțiune serele a crescut vertiginos în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Pe termen mai lung, există întrebări legate de modul de gestionare a rezervelor alimentare, de monitorizare a nivelului stocurilor, precum și de dependența excesivă a Europei de importurile de culturi precum soia, necesară pentru a hrăni vasta sa industrie a cărnii și a produselor lactate.
Participanții au identificat alte subiecte pentru exerciții viitoare, de la siguranța alimentară și bioterorismul la combaterea dezinformării și pregătirea pentru bolile transmise de animale, aceasta din urmă fiind “o problemă uriașă și riscă să devină și mai mare”, a declarat Katja Svensson, consilier principal pe probleme de sisteme alimentare în cadrul Consiliului Nordic de Miniștri, care a participat la simulare.
În realitate, puține guverne din Europa sunt pregătite să gestioneze viitoarele crize alimentare, avertizează Chris Hegadorn, expert în politici alimentare globale la Sciences Po din Paris. “Mai sunt multe de făcut la toate nivelurile. Crizele nu vor face decât să vină mai repede.”