Guvernele cheltuiesc sute de miliarde de euro pentru a atenua durerea cauzată de prețurile mari la gaze și electricitate. S-ar putea să nu oprească o recesiune profundă.
Cu o recesiune la nivel de continent acum aparent inevitabilă, vine o iarnă aspră pentru marii producători industriali înfometați de materii prime esențiale, care s-au alăturat gospodăriilor în a trage un semnal de alarmă pentru facturile vertiginoase la energie.
Bazându-se pe un model al pieței energetice și al economiei europene, scenariul de bază al Bloomberg Economics este acum o scădere de 1% a produsului intern brut, cu o încetinire începând în trimestrul al patrulea.
În cazul în care lunile următoare devin deosebit de geroase și cei 27 de membri ai Uniunii Europene nu reușesc să împartă în mod eficient proviziile limitate de combustibil, contracția ar putea fi de până la 5%. La fel de distrugătoare ca recesiunea din 2009.
Și chiar dacă această soartă va fi evitată, economia zonei euro va suferi în 2023 a treia cea mai mare contracție de după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Europa se îndreaptă în mod clar spre ceea ce ar putea fi o recesiune majoră”, a declarat Maurice Obstfeld, fost economist șef al FMI, care este în prezent senior fellow la Peterson Institute for International Economics din Washington.
Perspective sumbre
Perspectivele sumbre înseamnă deja că, la șapte luni de la izbucnirea războiului din Ucraina, guvernele alocă sute de miliarde de euro în ajutor, în același timp în care salvează întreprinderile și vorbesc despre reducerea consumului de energie. Iar aceste eforturi de salvare s-ar putea să fie în continuare insuficiente.
Pe lângă presiunea exercitată asupra companiilor și consumatorilor, Banca Centrală Europeană presează și ea economia, în timp ce noua sa concentrare asupra inflației crescânde determină cea mai rapidă creștere a ratelor dobânzilor din istoria sa.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că se așteaptă ca factorii de decizie să majoreze costurile de împrumut. Traderii se așteaptă deja la o majorare uriașă de 75 de puncte de bază la următoarea ședință de politică monetară din 27 octombrie.
Consecințele penuriei energetice
Unii observatori din industria energetică avertizează asupra unei crize de durată care se poate dovedi mai mare decât criza de aprovizionare cu petrol din anii 1970. Într-adevăr, impactul final al penuriei ar putea fi chiar mai grav decât pot reflecta modelele economice.
În cazul unei crize de energie, lanțul de aprovizionare industrială se poate întrerupe în moduri dramatice și imprevizibile. Întreprinderile individuale au un punct de rupere peste care costurile ridicate ale energiei înseamnă pur și simplu oprirea activității.
Sectoare întregi se pot confrunta cu penurii de inputuri energointensive, cum ar fi îngrășămintele sau oțelul. În sistemul energetic, odată ce începe o pană de curent, aceasta poate scăpa rapid de sub control, propagându-se în cascadă în întreaga rețea.
Datele publicate chiar săptămâna trecută au arătat că activitatea sectorului privat din zona euro s-a contractat pentru a treia lună în septembrie, cu un indice al managerilor de achiziții elaborat de S&P Global prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel din 2013.
Problema a început să prindă rădăcini anul trecut, când prețurile energiei au început să crească odată cu revenirea cererii în urma pandemiei de Covid-19, iar președintele rus Vladimir Putin a început să restricționeze aprovizionarea cu gaze către Europa.
Dacă unitatea dintre țările UE începe să se destrame, atunci majoritatea analiștilor sunt de acord asupra unui scenariu de groază: prețurile gazelor ar putea crește peste 400 de euro, inflația s-ar putea apropia de 8% anul viitor, iar economia s-ar putea contracta cu aproape 5% în această iarnă.
Politicienii au deschis deja porțile fiscale pentru a evita o catastrofă economică în timpul pandemiei și au menținut sprijinul pe măsură ce criza energetică s-a instalat.
Acum trebuie să aleagă între a pune și mai multă presiune asupra finanțelor publice prin acordarea de ajutoare suplimentare sau a răspunde în fața alegătorilor pentru că au permis ca această criză să scape de sub control.
