Radiografia ultimei rectificări bugetare arată o imagine dezastruoasă a situației financiare a României. Astfel, Ministerul Finanțelor a avut nevoie de 3 miliarde de lei în plus față de prevederea din bugetul de stat pentru a acoperi noi cheltuieli cu dobânzile creditelor luate de țara noastră. Totodată, au mai fost alocate ale 1,3 miliarde de lei pentru contribuția României la bugetul UE, în timp ce proiectele din PNRR nu au primit finanțare.
La ultima rectificare bugetară, propusă de Ministerul Finanțelor, per total, cheltuielile bugetare pentru acest an au fost majorate cu aproape două miliarde de lei, având în vedere scăderi la anumite capitole. Cea mai mare cheltuială suplimentară o constituie cea cu dobânzile, care este de trei miliarde de lei, urmare a împrumuturilor în cascadă contractate de România.
Pe lângă banii pentru plata dobânzilor, Ministerul Finanțelor mai are nevoie de un miliard de lei pentru Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 1,3 miliarde de lei – contribuția României la bugetul UE, precum și 1,3 miliarde de lei – proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, pentru asigurarea sumelor necesare finanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene. Cheltuielile de personal s-au majorat și ele cu 221 milioane de lei, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut cu aproape 1,2 miliarde de lei. Pe de altă parte, Guvernul se laudă cu economii importante în ceea ce privește PNRR, proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR diminuându-se cu peste șapte miliarde de lei. Acest lucru înseamnă că fondurile din PNRR au fost accesate într-o proporție extrem de mică, în condițiile în care proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până în 2026, altfel România va fi obligată să returneze banii către UE.
Consumul s-a prăbușit, profiturile au explodat
Veniturile bugetare au scăzut în 2022 cu două miliarde de lei. La acest capitol, discrepanțele uriașe din diferite segmente arată o creștere uriașă a profitului, pe fondul unei prăbușiri a consumului. Potrivit Ministerului de Finanțe, impozitul pe profit încasat a crescut cu 1,6 miliarde de lei, la care se mai adaugă majorări de 200 milioane de lei din alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice. În ce privește alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice, încasările s-au redus cu 101 milioane de lei. Totodată, venituri nefiscale au crescut cu 3,7 miliarde de lei, în principal datorită evoluției încasărilor din redevențe petroliere, dividende aferente exercițiului financiar 2021, venituri din dobânzi și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De cealaltă parte, încasările din TVA au scăzut cu 1,6 miliarde de lei, iar cele din accize s-au diminuat cu 670 milioane de lei. Pe fondul exploziei inflației, o reducere atât de drastică a veniturilor din TVA și din accize arată o scădere dramatică a puterii de cumpărare a populației. În fapt, chiar și multinaționalele s-au plâns că, deși cifra de afaceri a crescut, volumul mărfurilor și serviciilor vândute a scăzut îngrijorător.
Sănătatea, cea mai mare tăiere bugetară
Dintre toate ministerele, cele mai mari tăieri bugetare s-au înregistrat la Ministerul Sănătății, care s-au ridicat la peste un miliard de lei. Astfel, la acest minister au fost identificate economii în principal la cheltuieli de personal -100,0 milioane lei, bunuri și servicii 899,9 milioane lei și transferuri între unități ale administrației publice -138,2 milioane lei. De asemenea, banii necheltuiți au mai provenit din proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 -53,3 milioane lei, proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR -60,0 milioane lei, programe cu finanțare rambursabilă -19,0 milioane lei și din active nefinanciare -8,7 milioane lei.