Cea mai mare creștere a prețurilor la alimente s-a înregistrat în țările sărace din Uniunea Europeană. Culmea este că prețuri mai mici la produsele agroalimentare s-au raportat în statele cele mai dezvoltate și în țările în care producția agricolă lipsește aproape cu desăvârșire. Singura explicație este cea a speculațiilor din piață, făcute de multinaționalele din sectorul marilor retaileri și de absența unei politici protecționiste ale statelor din UE.
Scumpirile în sectorul energetic și cel al combustibililor, provocate exclusiv de Green Deal-ul impus de Uniunea Europeană, au condus la o explozie inflaționistă la produsele alimentare și, implicit, la o sărăcire a populației de pe teritoriul UE. Statistica publicată de Eurostat, privind creșterea prețurilor la alimente în statele din UE și din Spațiul Economic European, arată însă o discrepanță scandaloasă între țările sărace și țările bogate și între țările care au producție agricolă însemnată și cele care nu au aproape deloc.
Pe primul loc la creșterea prețurilor la alimente se află, de departe, Ungaria, cu 104,7%, urmată de Lituania, cu 71,8%, Bulgaria, cu 69,2%, Estonia, cu 65,6%, Letonia, cu 64,9%, Polonia, cu 64,8%, Slovacia, cu 63,1% și România, cu 61,9%. Media UE la creșterea prețurilor alimentelor a fost de 41,3% și asta pentru că în celelalte țări inflația a fost mult mai redusă. Cele mai mici creșteri de prețuri s-au raportat în Elveția, 5,8%, Irlanda, 8,3%, Cipru, 21%, Norvegia, 23%, Finlanda, 24,4%, Grecia, 25,5% și Italia, 27,8%. Creșteri sub 40% ale prețurilor s-au înregistrat în Olanda, Austria, Belgia, Franța, Croația, Luxemburg, Islanda și Spania. Germania a avut o inflație la alimente de 46,5%, Suedia, de 44,2%, Slovenia, de 41%, iar Malta, de 40,4%. În cazul României, explicația inflației la produsele alimentare este dată de importurile masive, dat fiind că țara noastră a ajuns exportator net de materie primă și importator de produse finite, cu valoare adăugată. Astfel, tot potrivit statisticilor Eurostat, România a importat o inflație la alimente de 61,8%. Comparativ, Finlanda a importat o inflație de 31%, Belgia, de 35,2%, Austria și Franța, de 37,1%, Germania, de 38,3%, Bulgaria, de 39% și Danemarca, de 40,3%.
Creșteri speculative
Potrivit Confederației Sindicale Naționale Cartel Alfa, pentru români, creșterile de prețuri din ultimii ani se resimt mult mai dramatic, pe de o parte pentru că nu există macanisme eficiente pentru a împiedica creșterile speculative, iar prețurile la alimente au crescut mai mult decât în alte țări.
”Pe de altă parte, din cauza salariilor mici, românii cheltuiesc o parte mai mare din ce câștigă pe alimente și bunuri de bază, astfel că impactul inflației este mai mare. Cu alte cuvinte, ponderea alimentelor și bunurilor de bază în coșul de consum este mai mare, românii sacrificând multe alte lucruri care țin de o viață decentă. Este nevoie urgentă de politici pentru a evita erodarea în continuare a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al lucrătorilor. Majorarea salariilor minime pentru a proteja persoanele cu venituri mici este deosebit de importantă pentru a atenua efectele crizei costurilor de trai. Documentul L20 (Labour20) arată că modul în care creșterea frecvenței ajustărilor salariale în timpul perioadelor inflaționiste poate contribui la protejarea mijloacelor de trai ale lucrătorilor și poate preveni șocurile create de ajustări salariale bruște, dar mai dramatice”, se precizează într-un comunicat al Cartel Alfa.
Salariile, ajustate automat
În unele țări, atunci când inflația depășește un anumit prag, se aplică automat ajustări mai frecvente. Spre exemplu, în Franța, salariul minim este majorat automat ori de câte ori inflația prețurilor depășește doi la sută într-un anumit an. În Belgia s-a demonstrat că indexarea regulată a salariilor în toate sectoarele, negociată de partenerii sociali, este utilă pentru a atenua impactul negativ al inflației asupra gospodăriilor și nu există dovezi că impactul acestei indexări contribuie la o spirală inflaționistă, susțin sindicaliștii de la Cartel Alfa. ”Pentru a fi eficiente și pentru a nu se deteriora în timp, salariile minime trebuie să țină seama de costul vieții și să fie actualizate periodic în funcție de inflație și de alte evoluții economice, în conformitate cu Convenția nr. 131 a Organizației Internaționale a Muncii privind stabilirea salariului minim și în acord cu legea care stabilește corelarea salariului minim cu valoarea coșului minim de consum”, se mai arată în comunicatul Cartel Alfa.