Memorandumul SUA-România, încheiat de Iohannis cu președintele Trump, privind excluderea Chinei de la masa 5G, devine act normativ în țara noastră. Guvernul a elaborat un proiect de lege prin care cel care va semna autorizația pentru furnizorii de 5 G este premierul României, China fiind blocată prin cel puțin două condiții impuse.
Războiul SUA-China privind tehnologia 5G, având ca miză principală profiturile colosale, are deja un câștigător. Presiunile americanilor în Uniunea Europeană au avut succes, astfel că avansul de cel puțin un an al chinezilor în 5G a fost pur și simplu îngropat. Evident, ”yes-man”-ii din România s-au grăbit să fie printre primii care resping tehnologia Chinei, elaborând deja un proiect de lege care, practic, copiază, aproape în detaliu, memorandumul cu SUA. Astfel, în numele securității cibernetice, care are în spate campania agresivă de acuzare a Chinei de spionaj, autorizarea tehnologiei, echipamentelor și programelor 5G va fi acordată prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Solicitarea pentru obţinerea autorizării trebuie să fie însoțită de structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă. Totodată, producătorul trebuie să dovedească faptul că nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent, că are o structură transparentă a acţionariatului și că se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Totodată, potrivit proiectului de act normativ, tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După trecerea acestei perioade toate tehnologiile 5G neautorizate vor fi interzise.
Contravenții și infracțiuni
Potrivit proiectului de lege, utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G, puse la dispoziție de producători care nu au obținut sau cărora le-a fost retrasă autorizarea, și netransmiterea informațiilor solicitate furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice constituie contravenţii dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni.
În plus, furnizorii care încalcă prevederile legii vor fi sancționați și cu amendă în cuantum de 1% până la 10% din cifra de afaceri. ”Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații dispune, prin procesul-verbal de constatare a contravenției şi de aplicare a sancțiunii, şi sancțiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în rețelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizați”, se mai arată în proiectul de act normative elaborat de Guvern.
Terorism și hacktivism
Necesitatea autorizării producătorilor 5G este explicată de Executiv prin faptul că dezvoltarea acestor tehnologii ”poate crea premisele manifestării unor riscuri şi ameninţări interconectate, iar o gestionare precară a acestora ar putea conduce proliferarea şi redimensionarea unor ameninţări transfrontaliere, precum terorismul, hacktivismul și criminalitatea organizată”.
”După cum se cunoaște, numărul incidentelor de securitate cibernetică este în creștere, iar acest aspect constituie o amenințare gravă pentru funcţionarea reţelelor şi a sistemelor informatice, care pot să devină ținte pentru acțiunile rău-intenționate menite să afecteze confidenţialitatea datelor sau să întrerupă funcţionarea reţelelor. Consecințele acestor incidente se reflectă asupra sectoarelor importante pentru statul român și pot genera pierderi consistente ori chiar pot conduce la materializarea unor riscuri la adresa securității și apărării naționale”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.