Dispar și angajații din sectorul nuclear. Statul vrea să-i scoată la pensie în sicrie

În plină criză de forță de muncă înalt calificată, statul român dă lovitura de grație sectorului nuclear. Noua lege a pensiilor taie din drepturile legitime ale angajaților din acest domeniu extrem de periculos și mărește limita de vechime cu 7 ani pentru cei din zonele I de expunere la radiații și cu 10 ani pentru cei din zonele II, asigurându-se, astfel, că nimeni nu se va mai îndrepta spre acest domeniu. 

Statul român s-a asigurat, prin noua lege a pensiilor, că angajații de sectorul nuclear, care sunt expuși la radiații, vor ieși la pensie în sicrie, făcând, în acest mod, economii considerabile la bugetul asigurărilor sociale.

Semnalul a fost tras de parlamentari, care vor să modifice prevederile criminale din Legea nr.360/2023, care va intra în vigoare la 1 septembrie 2024. În prezent, conform Legii nr.263/2010, persoanele care au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 17 ani în zona a Il-a de expunere la radiaţii.

Noua Lege privind sistemul public de pensii (Legea nr.360/2023) prevede însă că, în cazul persoanelor care au desfăşurat activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii şi care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii speciale de cel puţin 22 ani în zona 1 de expunere la radiaţii sau de cel puţin 25 de ani în zona II de expunere la radiaţii, vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii speciale în zona I de expunere la radiaţii, respectiv cu 18 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii. Totodată, vârsta standard de pensionare redusă nu poate fi mai mică de 45 de ani, atât în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, cât şi în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona II de expunere la radiaţii.

Ce atâta protecție

Prin modificarea stagiul minim de cotizare în condiţii speciale în sectorul nuclear, se diminuează drastic protecţia angajaţilor din aceste domenii, speranţa medie de viaţă şi dreptul lor la sănătate, conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prelungindu-se expunerea pe termen îndelungat a organismului la efectele nocive ale radiaţiilor ionizante, susțin inițiatorii unui proiect de lege depus la Senat.

”Persoanele care lucrează în condiţii speciale în zona I de expunere la radiaţii cu expunere directă la materia nucleară, pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu, sunt injust şi nejustificabil defavorizate prin mărirea stagiului minim de cotizare, de la minimum 15 ani vechime în aceste condiţii speciale, cu aproape 50%, şi anume la minimum 22 de ani vechime în aceste condiţii speciale. înăsprirea drastică a condiţiilor de pensionare nu are nici un argument, mai ales eă există studii în vigoare, publicate chiar de Ministerul Sănătăţii prin INSP care fac referire la impactul negativ al efectelor radiaţiilor asupra organismului uman. Această creştere este nejustificabilă de iniţiatorul Legii nr.360/2023 şi nu se bazează pe nici un studiu de impact asupra efectelor negative ale radiaţiilor asupra organismului uman, aşa cum o cere Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Cancerul, boală profesională

Expunerea organismului uman, pe un timp îndelungat, la radiaţiile ionizate şi încasarea unei doze anuale, până la 7,96 mSv/an, după cum se precizează în rapoartele oficiale transmise la CNCAN Bucureşti (doze de 3 până la 7 ori mai mari faţă de limita dozei anuale pentru oameni), duce la efecte cu impact negativ asupra corpului uman, pe termen lung, semnalează parlamentarii.

Totodată, orice doză de radiaţii ionizante poate creşte riscul de a dezvolta cancer pe parcursul vieţii, iar expunerea la radon creşte riscul de cancer pulmonar. Riscul suplimentar de expunere este proporţional cu concentraţia de radon din aerul respirat şi cu durata expunerii la radon. Studiile de oncogeneză, referitoare la radiaţiile ionizante, arată cum cancerele, pentru care a fost determinat un exces de risc semnificativ, sunt multiple: în primul rând leucemia, cancerul tiroidian, cancerul pulmonar, cancerul tegumentar, apoi chiar şi cancerul de sân, vezică urinară, colon, ficat, stomac, esofag, ovar, mielom multiplu. În principal, cancerul tiroidian şi tegumentar sunt două localizări cu o incidenţă semnificativ crescută în rândul celor expuși la radiaţii ionizante, atrag atenția parlamentarii.