Comitetul Economic și Social European (CESE) a semnalat creșterea costului vieții în UE din cauza disfuncționalităților persistente ale pieței unice europene și consideră că sunt necesare acțiuni mai hotărâte din partea Comisiei Europene. Totodată, organismul a solicitat Uniunii Europene să abordeze de urgență barierele persistente care reduc concurența și afectează costul vieții, cum ar fi constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare.
Costul vieții a crescut semnificativ din cauza inflației, care a rămas ridicată în mai multe state membre ale UE, a atras atenția Comitetul Economic și Social European (CESE). În același timp, inflația este supusă adesea fenomenului de transmitere asimetrică a prețurilor, respectiv costul vieții crește rapid odată cu creșterea inflației, dar scade lent când inflația scade. „Inflația efectivă” (adică impactul inflației asupra anumitor categorii de cetățeni) variază în funcție de gospodării și a fost resimțită cel mai puternic de cele 94,6 milioane de europeni expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, la acest capitol România ocupând primul loc.
”Dialogul social și negocierile colective, în conformitate cu practicile naționale de relații industriale și cu autonomia partenerilor sociali, pot contribui la abordarea riscurilor de pierdere a puterii de cumpărare și la asigurarea unor salarii echitabile care să țină seama de inflație și productivitate. Statele membre ar trebui să caute modalități de atenuare a efectelor pierderii puterii de cumpărare și să se concentreze pe prevenirea inegalității, excluziunii și marginalizării”, consideră CESE.
Potrivit acestuia, creșterea costului vieții a fost provocată , pe lângă alți factori, și de disfuncționalitățile persistente de pe piața unică a Uniunii Europene. Aceste disfuncționalități sunt bariere de reglementare și nereglementare, care constituie un obstacol în calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor în UE și împiedică cetățenii acesteia să beneficieze pe deplin de proiectul european în viața lor de zi cu zi.
Discriminare pe față
CESE arată că fragmentarea pieței unice conduce la costuri mai mari pentru întreprinderi și reduce concurența, ceea ce ar putea determina scăderea bunăstării consumatorilor, având în vedere că concurența poate genera prețuri mai bune, o calitate mai bună, mai multe opțiuni și inovare.
Refuzul întreprinderilor de a-și oferi produsele și serviciile consumatorilor din alte state membre („geoblocare”) se poate datora și normelor naționale divergente, care pot crea costuri pe care întreprinderile respective nu sunt dispuse să le suporte. ”Există și alte practici ale întreprinderilor care pot fragmenta piața unică: în sectorul comerțului cu amănuntul și angro, de exemplu, marii furnizori îi împiedică pe comercianții cu amănuntul sau pe angrosiști să cumpere produse într-un stat membru și să le revândă în alte state membre – o practică cunoscută sub denumirea de „constrângeri teritoriale în materie de aprovizionare” (TSC). Într-un studiu din 2021, Comisia Europeană a estimat că TSC îi costă pe consumatorii din UE 14 miliarde euro pe an, cifră care probabil a crescut din cauza inflației”, se precizează într-un Aviz al CESE.
Bariere peste tot
Mobilitatea forței de muncă în cadrul UE rămâne scăzută în comparație cu cea din Statele Unite, costurile de circulație a forței de muncă între țările UE fiind de opt ori mai mari decât între statele din SUA. Piața telecomunicațiilor este un alt domeniu în care disfuncționalitățile de pe piața unică cresc costurile pentru consumatori, susține CESE. Serviciile de telecomunicații din Europa rămân fragmentate, fiecare țară având propriile prețuri, standarde de reglementare și infrastructuri.
Deși UE a eliminat tarifele de roaming pentru călători, mulți consumatori se confruntă în continuare cu prețuri ridicate la serviciile de telefonie mobilă și de internet în bandă largă din cauza politicilor naționale de stabilire a prețurilor care nu sunt armonizate la nivel transfrontalier. De asemenea, consumatorii nu pot semna contracte transfrontaliere. Piețele energetice naționale din UE rămân, de asemenea, fragmentate din cauza diferențelor în materie de infrastructură, reglementări și structuri de stabilire a prețurilor, precum și a regimurilor naționale diferite privind cooperativele de consumatori de energie, care permit consumatorilor să achiziționeze energie în comun, se mai arată în Avizul CESE.