Dezastru pentru tinerii din România. Campionii UE la rata de șomaj

Tinerii au fost total abandonați de statul român, astfel că au ajuns campionii UE la rata șomajului. Cu un sistem de educație care i-a scos total necalificați și nepregătiți pentru a exercita vreo profesie, tinerii nu reușesc să-și găsească un loc de muncă. De altfel, România este campioană absolută în Uniunea Europeană la procentul scăzut de angajați cu înaltă calificare, ceea ce spune totul.

Reformele și parareformele din sistemul de educație s-au finalizat cu un eșec total. Practic, sistemul a produs doar șomeri necalificați sau calificați doar pe hârtie, astfel că piața muncii le-a trântit ușa în nas. Drama cea mai mare o trăiesc tinerii de până în 29 de ani, care au devenit, prin numărul mare al acestora, campionii șomajului din UE. În clasamentul tinerilor (15-29 de ani) care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), față de media UE de 11%, în 2024, în România, în Sud-Est procentul era de 29,9%, în Sud-Vest Oltenia era de 25%, în Centru, de 24,8%, în Sud-Muntenia, de 20,2%, în Nord-Est de 16,5%, în Nord-Vest, de 16,1%, iar în Vest, de 13,7%.

Singurul procent redus s-a înregistrat în București-Ilfov, unde acesta a fost de 9,5%. Marea majoritate a statelor UE au procente de sub 13% în toate regiunile, iar în statele dezvoltate procentul este între 5,5% și 9%. Procente ridicate de șomeri în rândul tinerilor mai au Bulgaria și Ungaria, dar mult mai mici decât ale României, raportat la media pe regiuni. În 2024, rata NEET în UE a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mare în rândul tinerelor femei decât în ​​rândul tinerilor bărbați. În întreaga UE, 12,1% dintre tinerele femei cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu erau angajate și nu urmau niciun program educațional sau de formare în 2024. Cele mai mari rate NEET în rândul tinerelor femei în 2024 au fost înregistrate în regiunile românești Sud-Est (37,7%), Centru (32,7%) și Sud-Vest Oltenia (30,6%), precum și în regiunea ultraperiferică franceză Guyana (33,7%).

Statele UE au luat tot

În 2024, în UE existau 84,2 milioane de persoane cu înaltă calificare angajate, cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, acestea reprezentând 45,8% din numărul total de persoane angajate de aceeași vârstă. Datele Eurostat arată că în 21 de regiuni din UE cel puțin 60,0% din totalul persoanelor angajate cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani erau considerate înalt calificate. Dintre acestea, 13 erau capitale, care tind să atragă persoane înalt calificate, oferind o gamă largă de perspective de angajare în sectoare dinamice ale economiei, precum și oportunități culturale și sociale diverse. Stockholm, regiunea capitalei Suediei, a înregistrat cea mai mare pondere, 72,7% dintre persoanele angajate fiind considerate înalt calificate.

În regiunile capitalei din Cehia, Polonia, Ungaria, Olanda și Danemarca, peste 2 din 3 persoane angajate erau considerate înalt calificate; același lucru a fost valabil și pentru Luxemburg. Regiunile capitalei din Franța, Croația, Belgia, Slovacia, Finlanda, Lituania și Germania au raportat, de asemenea, ponderi ale persoanelor angajate înalt calificate peste 60,0%. Luxemburg a înregistrat o pondere de 71,7%. La polul opus, s-au raportat 20 de regiuni în care persoanele angajate cu înaltă calificare reprezentau mai puțin de 30,0% din totalul ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani. Acest grup era concentrat în sud-estul UE, cuprinzând 11 regiuni din Grecia și 7 regiuni din România. Celelalte 2 regiuni erau situate în Spania: regiunea centrală Castilla-La Mancha și regiunea insulară Canarias. Cea mai mică pondere a persoanelor angajate cu înaltă calificare a fost înregistrată în regiunea greacă Sterea Ellada (18,5% în 2024), în România – Sud-Muntenia (22,5%) și Nord-Est (22,7%). De altfel, România se remarcă și la acest capitol, înregistrând cele mai mici procente din UE de persoane angajate cu înaltă calificare.

Diferențe uriașe

În România, cea mai mare rată regională de ocupare a forței de muncă a fost înregistrată în regiunea-capitală București-Ilfov (81,1%), ratele fiind semnificativ mai mici observate în toate celelalte regiuni, în special în Sud-Est (62,6%) și Sud-Vest Oltenia (63,5%). Ratele șomajului în regiunile capitalelor țărilor multiregionale estice și baltice ale UE au fost constant mai mici decât mediile naționale. În 2024, această tendință a fost deosebit de remarcabilă în România și Slovacia, deoarece ratele șomajului la nivel național au fost de cel puțin două ori mai mari decât cele înregistrate în regiunile capitalelor București-Ilfov și Bratislavský kraj, mai precizează Eurostat.