Marile anunțuri de investiții și promisiunile de independență energetică a României au fost anihilate de Comisia Naționale de Strategie și Prognoză, care anunță scăderi majore de producție și creșteri ale importurilor. Din martie până în iunie 2023, prognoza echilibrului energetic s-a modificat radical, în minus, bineînțeles, semn că închiderile capacităților nu sunt urmate de punerea în funcțiune a unor noi resurse de energie.
Prognoza echilibrului energetic din martie 2023, întocmită de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), a fost modificată radical față de cea emisă în luna iunie a acestui an, lucru care prevestește vremuri grele pentru economia României. De la o producție internă de energie anticipată în martie de CNSP de 56% în 2023, 55,6% în 2024 și 55,3% în 2025, s-a ajuns în prognoza din iunie la 55,2% în 2023, 54,8% în 2024, 54,4% în 2025 și 54,1% în 2026. Cele mai mari scăderi sunt anunțate la producția de energie pe cărbune, astfel că, în loc de un procent de 8,5% în 2023, 8,7% în 2024 și 8,6% în 2025, CNSP a scăzut la 6,6% în 2023, la 6,1% în 2024, la 5,6% în 2025 și la doar 4,9% în 2026. Schimbarea în doar trei luni a acestor procente confirmă închiderile de capacități ale termocentralelor pe cărbune, punând, astfel, în pericol, funcționarea sistemului energetic național.
În ce privește energia produsă în centralele pe gaze, aceasta crește ușor de la 18% prognozat în martie pentru 2023, la 18,8% în prognoza din iunie, previziunile pentru 2025 și 2026 fiind de majorare a producției cu 1,4%, respectiv, 2%. Nici regenerabilele nu vor contribui prea mult la producția de energie, astfel că, în afara unei revizuiri în creștere de 0,3% în 2023, procentele rămân la fel de mici, de 5,7% în 2024, 5,9% în 2025 și de 6,1% în 2026. De precizat că în regenerabile sunt trecute hidroenergia, eolianul și fotovoltaicul, din care hidroenergia are cel mai mare aport.
Consumul se prăbușește
Cea mai dramatică modificare a prognozei CNSP a avut loc în ceea ce privește consumul de energie. Astfel, consumul intern prognozat în martie era de 34.290 mii tep (tonă echivalent petrol) în 2023, 34.980 în 2024 și de 35.490 în 2025. Recesiunea economică și scăderea abruptă a puterii de cumpărare a populației a făcut ca prognoza pe iunie să reducă consumul intern la 32.715 mii tep în 2023, la 32.935 în 2024, la 33.290 în 2025, ajungând la 33.675 în 2026. Cele mai mari scăderi se înregistrează la consumul populației și la consumul în industrie.
Dacă în martie se anunța un consum al populației de 8.140 mii tep în 2023, 8.165 în 2024 și de 8.190 în 2025, în iunie, CNSP anunța doar 7.955 mii tep în 2023, 8.030 în 2024, 8.085 în 2025 și 8.160 în 2025. În industrie, consumul scade în acest an de la 6.740 mii tep, la 5.665, în 2024, de la 6.925, la 5.700, în 2025 de la 7.030, la 5.785, iar pentru 2026 acesta nu va depăși 5.875 mii tep. Exporturile de energie cresc doar în 2023, de la 5.415 mii tep, la 5.825, însă scad în următorii trei ani. Procentual, importurile de resurse energetice se vor majora de la an la an, ajungându-se ca în 2026 România să achiziționeze 39,6% din cantitate din afara țării.
Fotovoltaicul, doar 4,1% în iulie
În luna iulie a acestui an, energia fotovoltaică produsă a însemnat doar 4,1% din totalul producției de energie, cu 187 GWh, în timp ce eolianul a produs 488 GWh , respectiv 10,7 %. România a produs în iulie 4.562 GWh și a consumat doar 4.509 GWh. Față de luna iulie 2022, hidroenergia a înregistrat o creștere importantă de 38%, eolianul o creștere cu 18%, iar fotovoltaicul, o creștere de 11%. De cealaltă parte, scăderi de producție s-au raportat la hidrocarburi, minus 16%, la cărbune, minus 34%, și la biocombustibil, minus 44%. Comparativ cu iulie 2022, luna trecută producția a fost mai mare cu 0,7%, iar consumul a fost mai mic cu 5,3%.