Dezastru în economie. Statul mai are doar 10 companii profitabile

Din cele 247 de companii de stat, doar 10 mai au profit, potrivit unui raport al Guvernului privind situația întreprinderilor publice în anul 2020. Restricțiile din pandemie au reușit să pună pe butuci majoritatea societăților funcționale care, fără un sprijin consistent din partea statului, s-au prăbușit. Pe primele locuri la profitabilitate s-au situat producătorii de energie electrică și de gaze.

În anul 2020, primele 10 întreprinderi publice centrale care au repartizat dividende la bugetul de stat au avut o pondere de 96,23% din totalul general. Hidroelectrica este societatea care a repartizat cea mai mare sumă către stat sub formă de dividende din profitul net, cu o pondere de 39,10% din totalul general al acestora în anul 2020. Următoarele locuri sunt ocupate de Nuclearelectrica, Romgaz, Imprimeria Națională, Aeroporturi București, Transgaz, RAR, IFN, Loteria Română și Romsilva.

La polul opus s-au situat companii de stat strategice, care au înregistrat în 2020 pierderi majore și care riscă să le împingă spre faliment. Pe primul loc la capitolul pierderi înregistrate în 2020 de către companiile de stat s-a situat Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., unde reducerea veniturilor totale a fost cauzată de lipsa cererii de energie în Sistemul Energetic Național, aceasta și ca urmare a reducerii activității în economia națională generată de măsurile luate de Guvern pentru reducerea răspândirii infecției cu virusul Covid 19 concomitent cu scăderea prețului la energia electrică, ceea ce a condus la reducerea profitului brut. Pierderi majore au mai raportat Tarom, din cauza scăderii drastice a activității, CFR Călători, din cauza nealocării compensației pentru susținerea transportului feroviar public de călători, la nivelul necesarului și nerealizarea veniturilor bugetate ca urmare a restrângerii dreptului de circulație, și CFR Marfă, din cauza restricțiilor impuse, a reducerii în lanț a producției și a diminuării consumului de materii prime și energie, dar și pe fondul preluării unor clienți importanți de către operatori privați de transport feroviar.

Gestionare catastrofală a Unifarm

Pe lista companiilor de stat cu pierderi însemnate în 2020 se regăsește  și Unifarm SA, din cauza achiziționării de urgență a unor stocuri de materiale de protecție și dispozitive medicale la prețuri mult mai mari decât prețurile înregistrate în condiții normale. Jaful de la Unifarm este anchetat și acum de către DNA, însă, în afara fostului director al companiei, niciun responsabil al Ministerului Sănătății și al DSU nu a fost cercetat. Totodată, pierderile raportate de la Societatea Metrorex SA au fost produse pe fondul situației epidemiologice, care a condus la aplicarea unor măsuri de prevenire și la diminuarea numărului de călători transportați și implicit a veniturilor, dar și pe fondul neacordării compensației/subvenției pentru transportul de călători cu metroul, în cuantumul fundamentat și solicitat. Totodată, Compania Națională Romtehnica SA a înregistrat pierderi din cauza deprecierii semnificative a valutei USD față de moneda națională în cursul anului 2020, dat fiind că în evidența contabilă a companiei se regăsesc atât creanţele în valuta USD rezultate din operațiuni de export efectuate înainte de anul 1990 către Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, cât și acreditivele deschise în valuta USD pe seama fondurilor puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale pentru achiziţii de echipamente şi servicii de la furnizorii externi, precum și alte disponibilități în valuta USD implicate în activitatea de export.

Redresarea economică, bazată pe companiile de stat

Potrivit Guvernului, companiile de stat din România sunt un vector important de redresare economică și echilibrare a bugetului de stat, funcționalitatea, solvabilitatea și lichiditatea acestor societăți având o largă influență asupra ansamblului economiei, prin efectul de multiplicare. În același timp însă, obiectivele guvernamentale de bună gestionare a participațiilor statului înseamnă totodată o mai bună monitorizare a performanțelor, o orientare nu numai pe aspecte financiare, ci și pe aspecte de bună guvernare, transparență și integritate, susține Executivul.