Guvernul a aplicat lovitura de grație fermierilor români după ce a anunțat despăgubiri în bătaie de joc pentru suprafețele calamitate de secetă. Practic, din circa 2 miliarde de lei, aceștia vor primi doar 360 milioane de lei, dat fiind că despăgubirile se vor da doar pentru cei cu peste 80% din suprafață distrusă. Consecința va fi pierderea terenurilor agricole în favoarea fondurilor de investiții, fermierii fiind nevoiți să vândă tot pentru a-și achita datoriile la bănci și la furnizorii de inputuri.
”Acum, cu rectificarea, să acoperim și aceste despăgubiri. Trebuia să se facă cuantumul. Nu puteai să faci despăgubirile, până nu făceai centralizarea. Am înțeles că se încadrează în jur de 360 de milioane, vreo 2.200 de ha”, a declarat Marcel Ciolacu.
Vestea a fost una năucitoare pentru fermieri, dat fiind că suprafața calamitată raportată până la 3 octombrie era deja 761.346 hectare în 38 de judeţe şi București, conform datelor raportate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Înștiințările suprafețelor calamitate de către fermieri au fost și ele sabotate, prin răspândirea veștii că degeaba se vor întocmi procese verbale, că nu vor primi niciun leu despăgubire. Mai mult, organizațiile fermierilor susțin că au informații că, la întocmirea proceselor verbale, comisiile au trecut procente mai mici decât cele reale, tocmai pentru a reduce lista celor care ar fi primit despăgubiri.
În plus, față de legislația românească și europeană în vigoare, care prevede că primesc despăgubiri toți cei care au avut calamitate suprafețe de peste 31% din culturi, acum Guvernul a decis să-i despăgubească numai pe cei cu peste 80% din suprafețe distruse de secetă. Oricum, despăgubirile înseamnă achitarea a cel mult 40% din sumele cheltuite de fermieri pentru aceste suprafețe. Fără banii pentru despăgubiri, agricultorii români vor fi nevoiți să vândă terenurile fondurilor de investiții, pentru a-și achita datoriile la bănci și la furnizorii de inputuri, acesta fiind un pas decisiv în direcția falimentării fermierilor din țară.
Doar 4 județe primesc bani
Florentin Bercu, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), ne spune că are informații că Guvernul a decis să acorde despăgubiri doar pentru 4 județe și doar fermierilor care au avut pagube în peste 80% din suprafețele cultivate.
”Noi le-am cerut un instrument de management al riscului, dar nu vor să-l facă. Am solicitat, totodată, Guvernului, să urgenteze realizarea centralizării suprafețelor calamitate, care are termen până la 15 noiembrie, și apoi să vedem exact cât sunt despăgubirile. Despăgubirea de până la 40% nu este din cheltuielile fiecărui fermier, ci din cheltuielile stabilite de un institut de cercetare de referință. Au existat acțiuni concertate de descurajare a fermierilor pentru a depune aceste înștiințări de pagube, dar noi am încercat să-i mobilizăm pe oameni. Și asta pentru că, dacă nu depun acele înștiințări, ar putea fi acuzați de evaziune fiscală, pentru că nu au dovezi, în relația cu ANAF-ul, că au cheltuit 6.000 de lei pe hectar și nu au producție. Mai mult, colegii fermieri din Arad, de exemplu, s-au plâns că aceste comisii de evaluare a pagubelor nu au vrut să le treacă decât 70% din suprafață afectată, deși au avut mai mult”, ne-a declarat Florentin Bercu, directorul executiv al UNCSV. Acesta mai arată că mai sunt fermieri care au depus înștiințări încă din iunie-iulie, dar încă nu au primit procesele verbale.
Bruxelles transmite că avem prea mulți fermieri
Deși există o procedură agronomică de calculare a acestor pagube, aceasta nu a fost folosită de evaluatori, se plâng fermierii. Astfel, comisiile au evaluat din ochi pagubele sau, mai grav, au evaluat în funcție de banii pe care Guvernul era dispus să-i acorde pentru despăgubiri. Comparativ, în 2020, despăgubirile pentru secetă au fost de 1,2 miliarde de lei, în timp ce acum, când prețurile la inputuri și la combustibili au explodat, Guvernul acordă doar 360 milioane de lei. ”Este clar că, în aceste condiții, mulți fermieri își vor ceda afacerile fondurilor de investiții, reducându-se, astfel, numărul fermierilor din România. Și așa cei de la Bruxelles ne tot spun că sunt prea mulți fermieri în România, însă ei încadrează la fermieri inclusiv gospodăriile țărănești”, ne-a mai precizat directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu.