Derogare de la Guvern. Străinii cumpără și ultimele hectare de pământ

Legea care impune restricții străinilor la cumpărarea terenurilor arabile românești, publicată în 13 octombrie 2020, nu poate fi aplicată. Și asta pentru că Guvernul Orban nu a elaborat normele metodologice, intenționând chiar prorogarea acesteia până în vara anului viitor. Consecința va fi cumpărarea de către străini și a ultimelor rămășițe de pământ românesc.

Potrivit unui studiu comandat de parlamentarii europeni, în 2015 românii mai dețineau doar 60% din terenul arabil al țării. Între timp, procentul a scăzut la sub 40%, pentru că străinii au continuat să achiziționeze pământ românesc. Pentru a stopa vânzările masive, parlamentarii au adoptat o lege care impune restricții majore celor din afara țării care vor să cumpere terenuri agricole. Cu chiu cu vai, legea a fost promulgată de președinte și a fost publicată în Monitorul Oficial pe 13 octombrie. Însă legea nu poate fi aplicată, pentru că Guvernul Orban nu a emis normele metodologice. În fapt, Guvernul intenționează să și amâne aplicarea acestei legi până în vara anului viitor. ”Legea nu poate fi aplicată, iar la notariate se merge tot pe legea veche. Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să scoată normele, dar nu a făcut acest lucru și am înțeles că vrea să și amâne termenul de aplicare până în iulie 2021. Pe legea nouă, străinii trebuie să îndeplinească niște condiții stricte ca să poată cumpăra terenuri agricole. Acum, pentru că noua lege nu funcționează, străinii cumpără în draci pământ românesc pentru că nu au nicio restricție”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Tinerii fermieri au prioritate

Pentru a împiedica vânzarea către cetățeni străini, Legea nr. 175/2020 a extins categoriile celor care beneficiază de dreptul de preempțiune la vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan. Astfel, de acest drept vor beneficia coproprietarii și anumite rude, proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii, proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, tinerii fermieri, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare și instituțiile de învățământ cu profil agricol, persoane fizice domiciliate în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în vecinătate, precum și statul român, prin Agenția Domeniilor Statului. Totodată, înstrăinarea terenurilor agricole extravilane prin încălcarea dreptului de preempțiune, nerespectarea unor condiții legale sau fără anumite avize este sancționată cu nulitatea absolută.

Luptă acerbă pentru arendă

Președintele LAPAR ne spune că, în prezent, este o concurență foarte mare pe terenuri. ”Povestea aceea că nu are cine lucra pământul nu mai este valabilă de mult timp. Acum se dă o luptă acerbă pentru a lua terenuri în arendă. Nu există terenuri nelucrate, s-au arat toate râpele, toate dealurile, s-a arat tot. Acum dacă vrei să iei pământ în arendă nu ai de unde, pentru că este ocupat. S-au băgat fermierii și pe bucățele mici, și prin grădinile oamenilor. Iar acolo unde terenurile sunt de foarte bună calitate și profitul este mare concurența este atât de mare între fermieri încât au ajuns, ca pe lângă arenda pe care o plătesc proprietarilor, să-i lase pe aceștia să încaseze și subvențiile. În funcție de teren, arenda este între 700 și 1.300 de lei la hectar. Sunt fermieri care abia își duc zilele, pentru că există concurența aceasta acerbă cu străinii care au resurse. Pământul românesc a devenit extraordinar de atractiv pentru că prelucrarea acestuia este o activitate care nu va dispărea niciodată. Dacă o fabrică se închide din nu știu ce motive, aici nu se va închide, pentru că este nevoie de mâncare”, a afirmat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Criză de pământ în Europa

Fermierii ne spun că sunt extrem de mulți străini care dețin terenuri sau le lucrează în România. ”Și sunt din toate națiile, arabi, polonezi, danezi, germani, italieni, olandezi, finlandezi, austrieci, englezi. Au venit în România pentru că pământurile sunt foarte bune și obțin un profit sigur. La ei în țară nu mai încap, pentru că nu mai există pământ disponibil. Uitați-vă în Germania și în Franța, că nu pleacă un hectar de la unul la altul, pentru că fiecare își ține afacerea lui. Numărul exact al străinilor care au cumpărat terenuri în România sau care au luat în arendă terenuri românești nu o să-l puteți afla niciodată, pentru că nicio instituție nu a centralizat aceste date. Oricum, cel puțin 70% din terenurile deținute de statul român prin ADS, care înseamnă 350.000 de hectare, sunt concesionate străinilor. De exemplu, Insula Mare a Brăilei este concesionată unor arabi”, ne-a mai precizat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu.