AcasăSOCIALDeputații fac jocurile patronilor străini. Bătaie de joc la adresa angajaților români

Deputații fac jocurile patronilor străini. Bătaie de joc la adresa angajaților români

Românii, lăsați fără drepturi în fața angajatorilor

Blocul Național Sindical atrage atenția că salariații din România sunt în pericol din cauza a două proiecte de lege importante, care sunt aproape adoptate în Parlament. Practic, deputații se pregătesc să voteze transformarea angajaților români în sclavi la dispoziția patronilor. Mai mult, probabil la insistența multinaționalelor, un singur salariat va putea fi folosit de mai multe firme dintr-un grup, cu mai multe contracte și în diferite localități. 

Sindicaliștii de la BNS se opun cu vehemență proiectelor aflate la Parlament, care introduc noi tipuri de contracte de muncă, în dezavantajul flagrant al salariaților și în avantajul exclusiv al patronilor.  Astfel, Blocul Național Sindical atrage atenția că, dacă acestea vor intra în vigoare, salariații din toată țara vor fi la mâna angajatorilor și se vor trezi că nu vor avea un program de muncă predictibil și vor avea asigurat doar un salariu echivalent pentru 32 de ore pe lună.

Primul proiect vizează conceptul de Kurzarbeit, cel de muncă flexibilă, aplicat în timpul pandemiei, doar că acum intervin câteva schimbări semnificative. Una dintre ele este că legea nu mai este pentru o anumită perioadă de timp și pentru orice situație considerată “excepțională”: stare de asediu, de urgență, de alertă sau, pur și simplu, în situații excepționale fără a fi definit de lege ce anume înseamnă acest lucru.

”Situație de urgență poate constitui orice calamitate și, mai ales, ea poate fi declarată și zonal. Se dorește ca acest kurzarbeit să rămână în vigoare și să se aplice în anumite situații. În plus, dacă se aplică principiul contributivității, atunci trebuie să se constituie un fond separat, la care să contribuie toată lumea și care poate fi accesat într-o situație foarte bine determinată și clarificată de lege. Proiectul de lege lasă decizia de a declara o stare de urgență la nivelul comitetelor județene, ceea ce încalcă și prevederile Legii 21/2020 privind starea de alertă și starea de urgență. Nu poți să lași la nivel local să declare un comitet o situație de urgență și atunci angajatorii să se înfrupte din fondul de șomaj”, ne-a declarat Horațiu Raicu, secretar general al BNS.

4 zile pe lună

Cel de-al doilea proiect de lege aproape ajuns la adoptare introduce două noi tipuri de contracte de muncă. Primul ar fi contractul individual de muncă la cerere. Concret, orice persoană va fi angajată pentru doar 32 de ore de muncă pe lună, pentru restul timpului angajatul fiind la dispoziția angajatorului când acesta are nevoie, ceea ce înseamnă că angajatul nu va avea un program de muncă predictibil. Practic, patronul își poate chema angajatul la muncă o oră astăzi, 5 ore peste 3 zile, două ore peste 7 zile și tot așa, fără să existe un program prestabilit. Al doilea tip de contract individual de muncă, introdus de proiectul de lege, prevede posibilitatea ca un angajat să lucreze pentru mai mulți angajatori, ceea ce se poate face și în prezent, dar noua modificare legislativă propune ca mai multe întreprinderi dintr-un grup să poată să împartă același angajat.

”Concret, un angajat va fi plătit pe un contract azi și pe un alt contract mâine. Locul său de muncă ar putea fi azi în București, iar mâine în Suceava. În egală măsură, programul de muncă și locul muncii vor fi total imprevizibile și la totala bunăvoință a angajatorilor din grup care împart salariatul respectiv. Aceste tipuri de contracte vor afecta viitoarele pensii ale salariaților. Ei nu vor aduna vechime în muncă și va fi afectată inclusiv valoarea pensiei”, se arată într-un comunicat al BNS.

”Țăcăneală” generală

Contractele de muncă flexibile sunt o ”țăcăneală generală”, pe care nu o vom accepta, susțin reprezentanții BNS. Aceștia arată că, practic, se aduc niște modificări la Codul Muncii care vor dereglementa piața în ansamblul ei. ”Vor să introducă contractul de minimum 32 de ore pe lună, iar salariatul să fie la dispoziția angajatorului atunci când vrea el, ceea ce înseamnă că nu se va putea angaja la un al doilea job pentru că programul este imprevizibil. Motivația legiuitorului a fost flexibilizarea contractelor de muncă. Dar, în momentul de față, nu există nicio piedică pentru salariați de a avea mai multe contracte de câte două ore, de exemplu. Și atunci nu înțelegem de ce este nevoie de un alt tip de contract de muncă, un contract care îl transformă pe angajat într-un sclav, la dispoziția patronului”, ne-a precizat secretarul general al BNS, Horațiu Raicu.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.