AcasăSOCIALDependenți de importuri. Investiții masive în cea mai nesigură energie

Dependenți de importuri. Investiții masive în cea mai nesigură energie

În loc de termocentrale pe gaze și modernizări sau alte capacități în sectorul hidrocentralelor, Ministerul Energiei a luat decizia să investească masiv fondurile europene în cea mai nesigură energie, cea fotovoltaică. Panourile fotovoltaice produc energie doar o treime din timpul unui an, astfel că riscăm ca dependența de importuri să se permanentizeze. 

Dacă panourile fotovoltaice erau o afacere atât de bună și productivă, întreaga Europă ar fi adoptat sistemul, rezolvând instant trecerea la energia verde. Sursele regenerabile, cum sunt fotovoltaicele, eolienele și hidroenergia, depind de soare, vânt și apă. Dacă hidroenergia nu pune mari probleme în afara perioadelor de secetă extremă, eolienele și fotovoltaicele pot produce foarte mult într-o perioadă scurtă de timp pentru ca mai apoi să se oprească, dezechilibrând major sistemul energetic. Tocmai de aceea toate țările au capacități de producere a energiei pe gaze și pe cărbune, care pot interveni oricând să ”pompeze” energie în rețea.

Strategia Ministerului Energiei a fost și este un haos total, care a urmărit, în ultimii ani, transformarea României dintr-un exportator de vârf într-un importator de energie. Termocentralele pe cărbune, dar și cele pe gaze au fost închise rând pe rând și, în locul acestora, nu a apărut nimic. Iar criza energetică din ultimul an, care se agravează pe zi ce trece, ne-a găsit total nepregătiți și fără soluții imediate din partea decidenților. Mai nou, marile investiții anunțate de ministrul Virgil Popescu se vor face în panouri fotovoltaice, care reprezintă cea mai nesigură sursă de energie. Este vorba despre opt parcuri fotovoltaice, cu o capacitate de 735 MW, jumătate din producția Termocentralei Mintia, pe care a închis-o, și care vor costa peste 670 milioane de euro. Prin comparație, celelalte două investiții pentru termocentralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni vor costa 840 milioane de euro, iar capacitatea de producție a acestora va fi de 1.200 MW.

Maximum 3.000 de ore pe an

”Toată lumea vorbește de energie verde și se face multă reclamă fotovoltaicelor, care merg doar 3.000 de ore pe an, acolo unde expunerea este foarte bună, și nu 8.500 de ore. În plus, fotovoltaicele le pui pe terenuri nearabile, dar, dacă te extinzi și pe terenurile arabile, pui în pericol securitatea alimentară”, ne spune Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara. Acesta arată că cel mai bun sistem de producere a energiei este coincinerarea deșeurilor, la care suedezii sunt campioni.

”O dată aduni gunoaiele și cureți România, care au valoare energetică, și după aceea transformi gunoiul în energie termică și electrică. Iar aceste instalații produc energie 24 de ore din 24. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să colectezi selectiv, adică fără metale, că în rest merge orice, de la vegetație uscată, gunoi menajer, plastice, practic tot ce arde. Mai pot fi utilizate nămolurile rezultate din stațiile de epurare, care au valoarea energetică și produc gigacalorie și care, nefolosite, distrug mediul. Nu vorbește nimeni despre astfel de instalații, pentru că există mafia gunoaielor, deși avem o problemă cu deșeurile și plătim amenzi uriașe la UE din această cauză”, ne-a declarat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.

Investițiile, blocate permanent la Ministerul Energiei

Sindicaliștii din sectorul energetic amintesc de faptul că, în 2015, Termocentrala Mintia, a avut o ofertă de la suedezi pentru grupuri de coincinerare la cheie, cu credit furnizor, iar banii ar fi trebuit returnați în 25 de ani. ”Dar tot Ministerul Energiei s-a opus. Putea să fie făcută și acum o astfel de instalație la Mintia, mergeam pe gaz o perioadă tranzitorie și se intra cu coincinerare deșeuri. Se pot modifica grupurile existente, pentru că modifici doar sistemul de măcinare, nu mai macini cărbune, macini deșeuri, și trebuie niște turbosuflante care aruncă în focar, care este același. Sunt variante, cu bani puțini, s-ar curăța și țara de gunoaie, dar nu se vrea. Toate proiectele de investiții care au venit de la polonezi, de la israelieni și de la mulți alții au fost oprite la Ministerul Energiei”, ne-a mai precizat președintele Sindicatului Solidaritatea, Cristian Iștoc.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.