AcasăSOCIALDelirul european cu hidrogenul ca sursă de energie, un pericol pentru România

Delirul european cu hidrogenul ca sursă de energie, un pericol pentru România

Hidrogenul, bomba cu ceas din PNRR

România și-a asumat prin PNRR o adoptare rapidă a producției de hidrogen din surse regenerabile, care să înlocuiască gazul din industrie și din încălzirea locuințelor, precum și combustibilul pentru vehicule. În realitate, însă, discursul delirant al Uniunii Europene referitor la această sursă de energie nu are corespondent în realitate. Puterea calorică scăzută a hidrogenului și gradul de inflamabilitate ridicat fac imposibilă utilizarea acestuia.

Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de Acțiune pentru implementarea sa 2023-2030, document elaborat de Ministerul Energiei și prevăzut în PNRR, arată clar că nu există niciun viitor real pentru această sursă de energie. Printre punctele slabe ale implementării acestei surse de energie se numără costul încă necompetitiv al tehnologiilor de producție a hidrogenului regenerabil și a celui cu amprentă redusă de carbon. Balanța energetică a României este negativă, din anul 2019 România fiind importator net de energie, o serie de instalații vechi nu funcționează la capacitatea lor nominală, astfel că nu există în prezent potențial de generare ce ar putea fi dedicat producerii hidrogenului, se precizează în Strategie.

Totodată, sunt semnalate aspecte privind necesarul relativ mare de producție de energie regenerabilă suplimentar față de producția din capacitatea instalată, capacitatea limitată de transport a energiei electrice necesare pentru electroliză, dar și ritmul lent de penetrare a capacităților solare și eoliene pe piața din România, producția de hidrogen regenerabil fiind dependentă de capacități adiționale instalate. Totodată, în România nu există capacități locale ale marilor producători de electrolizoare, iar resursa umană pentru operarea tehnologiilor bazate pe hidrogen este insuficientă.

Scurgerile, depistate doar prin senzori

În interesul reducerii costurilor de producție a hidrogenului regenerabil, economiile de scară impun instalarea unor capacități de electroliză cât mai mari, fapt care generează o nevoie de capital important pentru  proiecte viabile din punct de vedere comercial, se arată în document. Pentru producția de hidrogen prin electroliza apei utilizând tehnologiile mature este nevoie de cca. 9-20 litri de apă pentru 1 kg de hidrogen, astfel încât disponibilitatea unui volum suficient de mare de apă în proximitatea echipamentelor de producție va fi un factor determinant de succes pentru producția de hidrogen prin electroliză. Totodată, scurgerile de hidrogen nu pot fi identificate decât prin intermediul instalării de senzori dedicați, deoarece orice substanță odorizantă face hidrogenul inutilizabil în aplicațiile bazate pe pile de combustie. Strategia mai semnalează faptul că  tehnologia de producție a hidrogenului prin electroliza apei folosind energie din surse regenerabile este încă necompetitivă din punct de vedere economic comparativ cu costul de producere a hidrogenului gri, fiind astfel nevoie de finanțarea substanțială a producției de hidrogen regenerabil pentru ca acesta să atingă paritatea cu hidrogenul produs pe bază de surse fosile.

Riscuri uriașe

Potrivit Strategiei, punctul de aprindere al hidrogenului este de aproximativ șapte ori mai mare decât cel al metanului, astfel că este necesară adaptarea proceselor industriale la diferite riscuri de gestionare și manipulare a hidrogenului. ”Pentru încălzirea rezidențială, prețul hidrogenului ca și combustibil se poate dovedi foarte ridicat, în special în comparație cu cel al gazelor naturale pe termen scurt și mediu, respectiv în comparație cu pompele de căldură pe termen lung. Din cauza conținutului energetic redus al hidrogenului, debitul amestecului de gaz trebuie ajustat, pentru a compensa puterea calorifică scăzută, o problemă majoră fiind și gradul de inflamabilitate ridicat al hidrogenului, atunci când concentrația de hidrogen depășește 20% în amestec volumetric”, se mai arată în Strategie.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
37.102 afisari

37 COMENTARII

  1. Doar să ne țină ocupați o vreme pînă iscodesc altceva să pună de morcov în fața măgarului.
    Să zicem că treaba cu H2 merge, e cum zic ei. Atunci înseamnă că zeci de ani, generație după generație, la chimie, ne-au învățat minciuni.

    • In timp buni europe i ne iau gazul ca oricum nu avem ce sa facem cu el ca suntem romani,a vrut nastase sal dea gratis sa le faca feciorilor un viitor in consiliul europei

      • Hidrogenul s ar putea obtine prin fotoliza apei sub acțiunea luminii solare printr un proces similar fotosintezei. Nu garantez ca va fi o metoda viabila financiar in urmatorii 50 de ani, dar deja in 2016 a fost construita prima frunza bionica, capabila de a realiza fotosinteza. E posibil sa putem produce hidrogen verde, ecologic, dar pentru a l implementa, avem nevoie de infrastructura. Oricum, petrolul, carbunele si gazele naturale se imputineaza si in 50 de ani vor fi probabil mai scumpe ca alte tipuri de energie

    • Când se bese courva de mă-ta? Bă, atunci iese hidrogen sulfuros, vierme waxerist. Pricepi, tăpălăbare?

  2. „gradul de inflamabilitate ridicat al hidrogenului, atunci când concentrația de hidrogen depășește 20% în amestec volumetric”, si consumul de apa enorm, doar pentru o tona de hidrogen vreo 20.000 litri de apa, in conditii de seceta (o sa rationalizeze apa de baut?) va fi un necaz pentru noi.

  3. Vă dați deștepți, dar pute locul sub voi de prosti. Tehnologic vorbind EXISTĂ deja celule fotovoltaice care trec la producția de hidrogen atunci când producția de energie electrică este mai mare decât consumul sistemului. Asta înseamnă din start că ai o modalitate de a stoca energia produsă sub formă de hidrogen (energie care altfel s-ar irosi, cum a fost recent cazul care a provocat oprirea instalațiilor eoliene). Reversul nu e acela de a folosi hidrogenul ca înlocuitor al gazului metan. Scopul este acela de a folosi hidrogenul în pile de combustie atunci când producția de energie scade (lipsă de soare sau de vant), sau în pile de combustie mobile aflate pe autovehicule electrice, cărora le sporește astfel autonomia mult față de ce le poate oferi orice baterie. Dar la ce nație de loaze neșcolite avem, nu mă miră postările unora…

      • remintim ca prin iarna
        sifiliticii de la mega-image
        opreau iluminatul in frigidere
        si probabil frigiderele cu totu, noaptea,
        „economie pt. ukrania”.

        • Mama tinea usa de la lift deschisa timp de cinci minute inaintre sa intre in lift ca sa iasa afara virusul COVID. Acum tzine ca proasta cu NATO si NaziUkraina. Faptul ca nu i-a sucit nimeni din bloc gitul pina acum sta marturie faptului ca Poporul Roman are o rabdare de-a dreptul patologica.

          • Mata a greșit când nu ți-a sucit Gațu la naștere,rahat pe bat ce ești…daca nici la natală care și supt la tata,nu ii dai respectul cuvenit,jeg ordinar,nu meriti sa tii umbra pamantului

    • Așa este numai că……. Nu se găsește in stare liberă in natură, numai combinat, de ex. apa, H2O, fiind cea mai răspândită formă, prin urmare aceasta trebuie descompusă, cu mari cheltuieli …..energetice, fie electrice, calorice, sau alte metode. Cheltui mai multă energie pentru disociere decât obții, ca produs final, hidrogenul. Dar lucrurile nu se opresc aici, mai pare marea problemă a stocării, prin recipiente sub presiune mare, scumpe si periculoase sau prin lichefiere, necesitând temperaturi foarte scăzute, – 252,8 grade C, sau cu ajutorul hidrurilor metalice tehnologie tot dificilă și scumpă. Vei zice că se poate folosi gazul metan , ca sursă, soluție mai ușor de folosit, mai ieftină, tehnologie este pusă la punct. Numai ce să vezi, din cracarea CH4, pe lângă hidrogen obținem si carbon, ce facem cu el ?, doar carbonul este cel acuzat de poluare ?. Cat despre puterea calorică a hidrogenului, este adevărat ca este de 3 ori mai mare, daca te raportezi la masă, adică un kg. de hidrogen da de 3 ori mai multă căldură decât un kg. de gaz sau benzină. Numai ca lucrurile stau exact invers daca ne raportam la volum. Un litru de hidrogen da de 3 ori mai puțină căldură decât un litru de gaz metan, nu mai fac comparația cu un litru de benzină. Dacă faci corecturi, tratează întreaga problema și nu numai partea care convine.

  4. Claudia ,iar ai calcat in strachini !,daca n-ai habar nu te baga ,articolul tau este ca si muzica lautareasca „dupa ureche „.
    Mai atasezi si imaginea cu AIR LIQUID ! si ti-ai dat cu stingul in dreptul ,subiectul era hidrogenul verde !.
    Cand politca e facuta de orce IDIOT ! chiar si la nivel european ,rezultatul este un: dezastru ,haos, inflatie si multa multa prostie .
    PNNR – 10 000 t/an H2 verde !, in ce retea sa-l bagi ?,unde-i reteaua aia de 1800 km ??,cine il va consuma ?,la ce preturi se va livra ??,cine isi va permite preturile astronomice ?,
    apa aceea necesara pentru electrolizoare nu-i apa de baut, nici apa din Paraul Rece !,e apa demineralizata !.
    HIDROGENUL VERDE A FOST O MOMEALA PENTRU IDIOTII CE SE PRETIND CONDUCATORII UE si nunumai !.

  5. Articolul este o nouă însăilare de pseudo-argumente cretine dublate, de interpretări idioate.

    Hidrogenul este una dintre sursele de energie ale viitorului. Una printre altele. Deocamdată se obține de 3-4 ori mai scump decât purtătorii fosili de energie. Peste 10 ani, odată cu progresul tehnologic, prețurile se vor nivela. Se folosește deja cu succes în pilele de combustie. Și aici domeniu de folosință e deocamdată militar (submarine) sau pentru motoarele unor trenuri sau camioane. Toyota a scos deja și mașini cu o autonomie de peste 1000 km. Problema este lipsa rețelei de alimentare în teritoriu, dar timpul o va rezolva și pe asta.

    Însumând, Caudica taică, te-ai transformat în cutia de rezonanță a tuturor teoriile bezmetice, în care nu crede nici cel cu jumătate de neuron. „Succesuri” spre noi culmi de prostie…

    • Daca e asa de bun de ce nu l produc la ei ? Sau crezi ca vor sa ne fie noua bine iar ei sa cumpere de la noi. Vor sa vada cat de multi pot muri din aceast experiment.

  6. Ca de obicei noi suntem cobaii europei ai toti se kk pe noi si fac experimente sa vada daca mai traim dupa aceasta improvizatie,ca sa i zic asa. Suntem batjocoriti pe fata iar conducatorii nostrii,ca sa nu zic tradatorii, fac orice le dicteaza ue doar sa ramana la putere. Cred ca merita votati pentru a ne face sclavi adevarati si sa ia si bani oe noi.

  7. Hidrogenul este o alternativă la bateria cu litiu pentru transportul realizat cu motorul electric ( fuel cell) sau chiar ars in motoare termice (astfel, nepoluante). Daca este hidrolizat, el este un agent de înmagazinare a energiei în scop de mobilitate (auto, trenuri, aviație, misiuni spațiale, eventual marina), in special. Dar…poate și pentru unele procese industriale și nu doar ca și combustibil. Este un agent de înmagazinare și de transport al energiei electrice de diverse origini ( cel hidrolizat) asemeni bateriei, dar fara dependenta de Litiu (Li) element chimic deficitar și scump…Când este recuperata energia folosita la hidrolizare, aceasta se face prin arderea H2 in calitatea lui de combustibil…Decarbonizarea se referă în principal, în cazul de mai sus la modul de obținere a energiei pentru hidrolizare și la eliminarea arderii carbonului in motoarele termice (mult mai ineficienta chiar fata de termocentrale). De unde și catalizatoarele…Cam așa se pune problema și mă opresc aici că depășesc lungimea articolului, dar tot n-am terminat!

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger