Decizie cu ”cântec” la Guvern. Fondul Proprietatea, ajutat să câștige în conflictul cu CN Aeroporturi

OUG-ul dat în mare grabă de Guvern, referitoare la valoarea terenurilor cu care se majorează capitalul social al societăților de stat, pare un copy-paste din solicitările Fondului Proprietatea din procesul intentat Companiei Naționale Aeroporturi  București. Invocând o altă dubioșenie de la parteneriatul public-privat de la CE Oltenia, Executivul anulează, de fapt, încercarea CNAB de a-și majora capitalul cu valoarea expertizată a terenurilor.

Scandalul dintre Fondul Proprietatea și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), ajuns și în instanță, a fost rezolvat din condei chiar de către Guvernul României. Acționar cu 20% la CNAB, Fondul Proprietatea a contestat majorarea capitalului social al companiei naționale cu o valoare actualizată a terenului din interiorul Aeroportului Băneasa la 3,8 miliarde de lei, pentru care ar fi trebuit să achite o contribuție de peste 950 milioane de lei, ca să-și păstreze acțiunile.

”Fondul Proprietatea este extrem de nemulţumit de cel mai recent raport de evaluare pentru terenul aeroportului Băneasa, care a fost realizat într-o manieră evident neprofesionistă şi include multe erori fundamentale, ceea ce a determinat Fondul să conteste concluziile sale. Această abordare defectuoasă a dus la o supraestimare masivă a valorii terenului de 3,8 miliarde de lei, o valoare care este de 11 ori mai mare decât evaluarea aprobată anterior”, declara Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea. Acesta a mai arătat că Fondul Proprietatea îşi va susţine drepturile în calitate de acţionar  minoritar la CN Aeroporturi Bucureşti şi se va opune, prin toate mijloacele legale la dispoziţia sa, acestui raport de evaluare, precum şi la punerea în aplicare a majorării capitalului social utilizând evaluarea în dispute. În 2018, Fondul Proprietatea şi statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, în calitate de acţionari, au aprobat evaluarea anterioară a terenurilor de 336 milioane lei din 2017, Fondul contribuind cu 63,7 milioane lei la majorarea capitalului social. În 2019, statul, în calitate de acționar majoritar, a decis să stopeze întreaga procedură de majorare de capital şi să returneze numerarul către Fond, terenurile fiind, clar, subevaluate.

Ca să nu se mai conteste

Noua evaluare a terenului, făcută în 2021, a fost contestată de Fondul Proprietatea, deși fusese realizată de un reputat evaluator independent, de la Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați (ANEVAR), desemnat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) de pe lângă Tribunalul Ilfov. Ordonanța de Urgență a Guvernului, apărută direct în Monitorul Oficial, fără nicio secundă în transparență decizională, rezolvă tot acest conflict, în defavoarea statului român, bineînțeles. Potrivit expunerii de motive a actului normativ, o supraevaluare a aportului în natură ar fi absolut dăunătoare.

”Pentru acționarul care aduce aportul în natură, cum ar fi statul român, aparent această acțiune ar putea fi considerate benefică, generând un număr mai mare de acțiuni ce îi revin ca urmare a majorării cotei de participare în cazul în care ceilalți acționari nu participă cu aport în numerar. Denaturarea capitalurilor proprii prin evaluarea artificială a activelor, în situația unei reevaluări și a înscrierii valorii juste, riscă să deterioreze indicatorii bancabili și să diminueze șansele de creditare. În plus, o supraevaluare a terenurilor va fi urmată de contestarea operațiunii de majorare de către acționarii minoritari generate de obligativitatea aportului în numerar, de o valoare substanțială pe care aceștia trebuie să îl aducă în societate pentru a-și putea menține cota de participare la capitalul social și de faptul că aceștia nu ar avea disponibilitatea de a efectua o astfel de acțiune”, arată Guvernul.

Care evaluare rămâne?

Potrivit Ordonanței de Urgență, terenurile cu care se majorează capitalul social se evaluează la valoarea justă determinată cu cel mult 90 de zile înainte de data convocării adunării generale extraordinare a acționarilor pentru modificarea actului constitutiv, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite, conform standardelor în vigoare, de evaluator independenți, autorizați conform legii, indiferent de data la care au fost emise certificatele de atestare a dreptului de proprietate. Ce înseamnă acest lucru? Că evaluarea din 2017 sau, mai degrabă, subevaluarea, ar putea fi cea luată în considerare la majorarea capitalului social, ceea ce înseamnă o lovitură incredibilă aplicată statului român chiar de către statul român.