În timp ce useristo-plusiștii jubilează pe conturile de socializare, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, decizia de includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO ar trebui să ne întristeze pe toți ceilalți. Pentru că, dincolo de gargara ong-iștilor, nu situl și locurile minunate erau miza, ci minele de aur pe care românii nu le vor mai putea exploata în veci.
Demersurile disperate ale primarului din Roșia Montană, care a cerut retragerea solicitării de includere a sitului din localitate pe lista patrimoniului UNESCO, până la delimitarea de minele de aur, au fost zadarnice. Iar România a ”obținut” interdicția de a-și exploata cea mai mare rezervă de aur și argint pe care o deține și care ar fi adus venituri la bugetul de stat de miliarde de euro. Pentru că, de fapt, asta era și miza. Dacă aurul românesc ar fi inundat piața mondială, prețul ar fi scăzut foarte tare și ar fi afectat profiturile multora. Eugen Furdui, primarul comunei Roșia Montană, arată că decizia UNESCO a îngropat efectiv orice viitor al localității, în pofida declarațiilor pompoase ale politicienilor.
”Asta este decizia, trebuie respectată, nu ne putem opune Vom vedea de acum încolo cum va curge lapte și miere la Roșia Montană, cum vor veni turiștii și nu vom mai avea unde să-i cazăm și să le arătăm ce să viziteze. În forma în care s-a introdus acum a blocat pe termen mediu și lung, poate pentru totdeauna, rezerva de aur și argint pe care o deține România în perimetrul Roșia Montană. Pe mine, din punct de vedere administrativ, m-a interesat să aibă oamenii din comunitate bunăstare, locuri de muncă, să ducă o viață normal la ei acasă, să nu fie nevoiți să-și ia valiza și să-și caute de muncă în străinătate sau în alte zone mai dezvoltate. Pentru că asta s-a întâmplat în ultimii 4 ani, toți tinerii dornici să muncească au migrat în alte părți, iar zona, încet, dar sigur, s-a depopulat”, ne-a declarat Eugen Furdui, primarul comunei Roșia Montană.
S-a trasat un cerc pe imaginea din satelit
Până în ultimul moment, primarul din Roșia Montană a sperat că, totuși, cândva, va începe exploatarea responsabilă a aurului, care să creeze locuri de muncă și să aducă bani la bugetul de stat. ”Ar fi fost foarte simplu ca Guvernul să retragă cererea de includere în patrimoniul UNESCO, pentru că asta am solicitat, pentru redefinirea clară a ceea ce poate fi inclus în patrimoniul cultural UNESCO, cum erau galeriile romane, centrul istoric, clădiri, care se pretează. Așa, s-a mers pe peisajul cultural-minier Roșia Montană, s-a făcut, din birou, un cerc pe imaginea luată din satelit, pe o circumferință de 2 km, care s-a suprapus peste resursa de aur de la Roșia Montană”, ne-a mai precizat primarul Eugen Furdui. Rezervele de aur de aici sunt de peste 300 de tone, la care se adaugă alte 1.600 de tone de argint. Între timp, peste patrimoniul inestimabil al UNESCO au trecut puhoaiele, distrugând absolut toate drumurile din Roșia Montană, fără ca cineva din Guvern să dea vreun semn că va aloca bani pentru reabilitare.
Nicușor, Barna și Cioloș, în extaz
Alături de președintele Klaus Iohannis, care a transmis că salută includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității, cei mai extaziați s-au dovedit a fi cei de la USR-PLUS. Dacian Cioloș a scris că e o veste mare şi nici că putea să existe un cadou mai nimerit de care să se bucure de ziua lui, iar Dan Barna a afirmat că a primit o veste extraordinară, după ani de zile de luptă pentru protejarea istoriei și a mediului de la Roșia Montană. ”Respect pentru toţi cei care au dus o luptă de 20 de ani, care la început părea pierdută. Avem acum obligaţia, ca societate, să facem din Roşia Montană o atracţie pentru vizitatorii din întreaga lume. Locaţiile din Patrimoniul UNESCO, bine guvernate, sunt generatoare de profit”, a scris și Nicușor Dan pe o rețea de socializare. Culmea ipocriziei este că, în timp ce ong-urile și politicienii ONG-iști se luptă pentru protejarea mediului, pădurile României pleacă, zilnic, peste hotare, iar țara a ajuns groapa de deșeuri a Europei.