O pădure întreagă a fost tăiată prin ordin de ministruMinisterul Mediului, prin Regia Romsilva, s-a apucat să curețe stejarii seculari din pădurile țării, pe motiv că și-au depășit perioada de valabilitate. Amenajamentul, cum se numește în silvicultură, vizează tăierea pădurii fără a pune nimic în loc, pe motiv că se practică regenerarea naturală.
Amenajamentul în silvicultură înseamnă zone întregi de pădure rase de pe fața pământului, cu acte în regulă. Acesta se aprobă prin ordin de ministru și face parte din stilul francez de practicare a silviculturii. Care este stilul francez? Tăiem pădurea și o lăsăm să crească singură, din lăstari. Problema este că decizia dispariției unei păduri nu este comunicată autorităților locale, astfel că oamenii se trezesc că vin niște firme cu drujbe și camioane și îi lasă fără pădure. Un astfel de caz se petrece în comuna prahoveană Plopu, renumită pentru pădurile sale și aerul curat, în condițiile situării acesteia în apropiere de capitala județului. Aici, o întreagă pădure, situată pe raza a două comune, a dispărut în doar două zile, locuitorii fiind neputincioși în fața drujbelor, care secerau stejarii seculari sub acoperirea actelor de la Romsilva. ”Am trecut și eu și am văzut că au chelit acolo pădurea. Nu m-a informat nimeni că vor tăia copacii, chiar dacă pădurea era pe teritoriul comunei Iordăcheanu. Este o situație care ne depășește, noi nu avem autoritate”, ne-a declarat primarul comunei Iordăcheanu, Aurel Constantin. Cel mai afectat însă a fost primarul din Plopu, Adrian Bălănescu, care trimisese solicitări de protejare a 40 de stejari seculari încă din 2017. ”M-am opus fizic, era să mă ia și la bătaie cei care tăiau pădurea. Până au venit cei de la Ocolul Silvic, am reușit să salvăm un singur stejar și pinii ăia care sunt acolo, că erau în stare să-i taie și pe ăia. Ar fi trebuit să fim și noi informați că se taie pădurea. Eu sunt foarte supărat de ceea ce se întâmplă. De aceea nici nu am adus investitori în comună, ca să ne păstrăm aerul curat, chiar dacă suntem mai săraci. Și acum vin și ne taie pădurea, probabil au nevoie de bani”, ne-a declarat Adrian Bălănescu, primarul comunei Plopu.
”Pădurea era depășită de mult”
Cosmin Birjaru, șef Ocolului Silvic Verbila, care a coordonat tăierea pădurii, ne spune că marcarea pădurii a fost făcută cu doi ani în urmă, prin ordin de ministru. ”Amenajamentul silvic este o lucrare extrem de complexă prin care împărțim pădurea în diferite parcele. Dacă este o pădure mai tânără o rărim progresiv până o aducem la o vârstă de 100 de ani. Când a ajuns la 100-120 de ani, poate chiar 135 de ani, procedăm la reîntinerirea acestei suprafețe de pădure. Asta înseamnă că dăm posibilitatea noii generații de pădure să se dezvolte. În ceea ce privește acel arboret, acolo pădurea respectivă avea 135 de ani, era depășită cu mult. Acolo erau niște stejari, iar acea pădure avea proveniență din lăstari, cea mai mare parte. În momentul în care duci un stejar peste o anumită vârstă începe să aibă colorație în interior și apoi capătă putregai în interior, iar cine a trecut pe acolo a observat că unii dintre ei chiar aveau gaură în interior. Această procedură pe care o facem este în conformitate cu silvicultura. Ideea a fost că domnul primar de la Plopu depusese în 2017, în documentele dumnealui, că sunt vreo 40 de arbori seculari. Dar nu erau 40 ai comunei Plopu, erau vreo 9 stejari. Dar eu nu am știut de existența lor, pentru că, dacă aș fi știut de existența lor, îi lăsam, îi protejam și nu îi tăiam. Nu am greșit, că era în conformitate cu amenajamentul silvic, dar am fi putut să-i protejăm și să-i păstrăm”, ne-a declarat ing.Cosmin Birjaru, șeful Ocolului Silvic Verbila.
Fără replantări
Silvicultorii spun că în România se practică stilul francez, cu regenerare naturală, adică nu cu plantări de arbori în locul celor tăiați. ”Noi încercăm să păstrăm structura și calitățile naturale ale ecosistemului. Asta înseamnă că atunci când pădurea ajunge la 100 de ani începem și facem o triere progresivă în așa fel încât din semințele care se dezvoltă din arboretul bătrân să se producă o regenerare naturală. Acolo ne-am situat în ultima fază, cu tăierea de racordare, pentru a obține material lemnos de bună calitate pentru că, din acel moment, arboretul începe să intre într-o stare de regradare și noi încercăm să obținem maximul posibil”, ne-a mai spus ing. Cosmin Birjaru.
