Începând cu anii 1950, în America au sosit mai mulți oameni decât au plecat. Imigrația netă era de peste 2,5 milioane pe an la sfârșitul președinției lui Joe Biden; anul acesta, cifra ar putea scădea la zero sau chiar deveni negativă.
Donald Trump poate că a ridicat tarifele la nivelurile din anii 1930 și poartă război cu Rezerva Federală, dar este posibil ca „Zero Migration America” să fie cea mai păguboasă dintre toate politicile economice ale sale. Împiedicarea lucrătorilor să intre în țară vizează un pilon al succesului Americii într-un moment în care forța de muncă autohtonă îmbătrânește rapid.
Granița SUA cu Mexicul a fost practic închisă, notează The Economist. Serviciul de Imigrare și Vamă (ICE) a primit instrucțiuni să intensifice operațiunile de deportare.Trump vrea să impună o taxă de 100.000 de dolari pentru viza H-1B, principalul permis de intrare pentru migranții calificați. Dar abordarea Americii față de imigrație va avea consecințe dureroase.
Patru dintre cei șapte șefi ai companiilor tehnologice „Magnificent Seven” s-au născut în străinătate, iar trei au intrat în SUA prin intermediul programelor pentru studenți și muncitori calificați, pe care Casa Albă le atacă acum.
La celălalt capăt al spectrului, mai mult de jumătate dintre muncitorii agricoli și un sfert dintre constructorii din America sunt migranți.
O populație mai mică și o forță de muncă cu o creștere mai lentă vor reduce dimensiunea economiei americane. Mai îngrijorător este însă faptul că America fără migrație va sărăci atât locuitorii săi nativi, cât și pe cei născuți în străinătate, prin reducerea creșterii productivității și, implicit, a PIB-ului pe cap de locuitor.
Problemele vor începe să apară rapid. Multe industrii se bazează pe imigranți. Pe măsură ce nu vor mai sosi sau vor fi deportați, companiile vor avea dificultăți în recrutarea de personal, având în vedere că rata șomajului este deja scăzută.
Trump a declarat ocazional că va proteja industriile cele mai afectate, dar este greu de imaginat cum ar putea face acest lucru fără a renunța la politicile sale privind migrația.
Măsurile represive anterioare au avut un impact economic considerabil, în ciuda faptului că erau mai puțin ambițioase. Conform cercetării realizate de Troup Howard de la Universitatea din Utah și coautorii săi, „Secure Communities”, o campanie de deportare desfășurată între 2008 și 2013, a crescut prețurile caselor noi cu o cincime, prin privarea industriei construcțiilor de muncitori. Închiderea frontierelor ar putea avea un impact mai mare, deoarece va afecta mai multe persoane.
Cifrele privind crearea de locuri de muncă, urmărite cu atenție, au scăzut drastic, de la peste 100.000 pe lună la începutul anului la aproximativ 30.000.