Retailerii străini au pompat peste 20 mld. euro în România, în timp ce în producţia de alimente investiţiile străine directe sunt de aproape cinci ori mai mici.
Retailerii internaţionali au pompat mai bine de 20 mld. euro în România în capitalism, iar producţia de alimente nu a ţinut pasul cu acest ritm de dezvoltare.
Investiţiile străine ne acaparează
Această discrepanţă în ceea ce priveşte investiţiile străine directe face ca piaţa locală să fie una de consum şi de import, mai degrabă decât una de producţie. Iar asta în contextul în care industria alimentară se numără printre sectoarele cu cel mai mare VAB (valoare adăugată brută în economie), scrie ZF, preluat de stiripesurse.ro.
România are deficit comercial pe unele dintre cele mai importante categorii de alimente şi băuturi, respectiv carne de porc, peşte, lactate şi brânzeturi sau fructe şi legume. Românii sunt forţaţi să consume mai mult bunuri din import.
Cele mai falsificate produse
Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul, urmate de vin și băuturi alcoolice. Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care se obțin sunt limitate ca și cantitate.
Pentru a păstra costuri mai mici, a apărut uleiul extravirgin de măsline care conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este „învechită” câteva săptămâni, în loc de 2-3 ani.
Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate, este un nou semn de neîncredere.
Când cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat, confor Pro TV.
Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea transparenței și calității.