Obligarea cetățenilor să-și obțină documente prin care să-și dovedească vechimea și grupa de muncă este o consecință a haosului creat chiar de statul român, care avea toate mijloacele să țină aceste evidențe. Bineînțeles că totul a fost făcut în mod deliberat, pentru ca oamenii să renunțe la demersuri și să se mulțumească cu pensiile ciuntite. O afacere încurajată de același stat român a fost cea a arhivării documentelor pentru sutele de mii de firme care au dispărut de pe piață, care percep tarife prohibitive pentru cetățeni.
Actualii și viitorii pensionari au fost țepuiți de două ori de statul român. O dată atunci când a refuzat să ia măsuri împotriva patronilor care nu plăteau dările la stat, lăsându-i pe angajați cu ani neacoperiți la CAS și cu pensii reduse drastic, și a doua oară când a permis arhivarea privată a documentelor firmelor dispărute de pe piață, care au perceput tarife prohibitive pentru orice act solicitat.
Dacă la prima țeapă și statul avea de suferit, pentru că nu încasa banii la sistemul de pensii, la cea de-a doua au suferit și suferă doar cetățenii. În mod normal, dat fiind că era obligația autorităților să păstreze evidența documentelor, angajații nu ar fi trebuit să plătească nimic pentru a dovedi că au muncit sau că au fost încadrați în diferite grupe de muncă. Găselnița asta cu firmele private a făcut însă economii mari la bugetul de pensii, pentru că tarifele uriașe percepute de companiile de arhivare au reușit și reușesc încă să descurajeze milioane de români, care renunță să mai încerce să-și obțină drepturile. Culmea este că tarifele maximale au fost aprobate ultima oară în 2023 chiar de președintele Casei Naționale de Pensii, fără o transparență a modului de calculare a acestora sau a costurilor firmelor de arhivare. Acum, legea s-a schimbat, iar responsabilă pentru aprobarea tarifelor este instituția Arhivelor Naționale ale României, căreia Blocul Național Sindical îi cere o reducere a acestora.
3.000 de lei pentru documente
Blocul Național Sindical (BNS) a lansat un apel public către Arhivele Naționale ale României pentru a iniția de urgență consultări cu operatorii economici autorizați, în vederea stabilirii unor tarife accesibile pentru accesarea serviciile de arhivare destinate pensionarilor din sistemul public de pensii.
”Începând cu 1 septembrie 2024, va intra în vigoare Legea nr. 360/2023, care le permite pensionarilor recalcularea pensiilor pe baza veniturilor brute realizate de-a lungul activității desfășurate. În acest context, BNS atrage atenția că tarifele actuale, stabilite prin Ordinul nr. 299/2023 al Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, sunt mult prea ridicate și depășesc posibilitățile financiare ale pensionarilor, în special ale celor cu pensii minime sau medii. BNS consideră că este inacceptabil ca pensionarii din România, care deja se confruntă cu dificultăți economice, să fie împiedicați să își valorifice drepturile legale din cauza unor tarife uriașe pentru eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor! De exemplu, tariful pentru obținerea unei adeverințe cu veniturile realizate pe o perioadă de 25 de ani poate depăși 2.800 lei fără TVA (tarif administrativ fix = 101 lei, tarif cercetare 81 lei /an x 25 ani=2.025 lei, tarif eliberare certificat venituri = 27 lei/an x 25 ani= 675 lei, Total = 2.801 lei fără TVA)”, se arată într-un comunicat al BNS.
Peste un milion de pensionari, victime ale sistemului
Cei mai afectați vor fi însă cei 1,1 milioane de pensionari care câștigă doar pensia minimă socială de 1.283 lei și vor fi puși într-o situație extrem de dificilă, întrucât situația financiară în care se află nu le permite să facă demersurile necesare pentru obținerea adeverințelor de vechime. Aceste costuri exorbitante nu doar că le vor îngreuna accesul la recalcularea pensiilor, dar vor submina și dreptul constituțional al vârstnicilor români la un trai decent, atrage atenția BNS.
”Avem o problemă de fond în piață, și anume un nivel ridicat al tarifelor. Ar fi trebuit să existe o evaluare a tarifelor, o transparență a costurilor, că noi nu știm cum s-a ajuns la valorile acestea. Că tot vorbim și avem fonduri europene pe digitalizare, ar trebui să se digitalizeze și arhivele acestea, că stau cu ele pe hârtie și acum, mai ales că operațiunea aceasta va fi continuă și oamenii tot vor cere documente și, de fiecare dată, îi vor pune să plătească. Președintele Casei Naționale de Pensii se plângea că sunt tarife mari la serviciile arhivistice, deși el semnase ordinul. Discutăm acum de o afacere a acestor firme de o jumătate de miliard de euro, pentru că, în ciuda acestui ordin al președintelui Casei de Pensii, cetățenii români ai căror firme și-au dus documentele la Arhivele Naționale ale României și au cerut să aibă acces la aceste documente pentru recalcularea dosarului de pensie, Arhivele Naționale nu le-au perceput niciun tarif, spre deosebire de companiile private. Pe de altă parte, tarifele mari cerute de companiile private sunt, într-adevăr, descurajante pentru cetățeni, astfel că sunt nevoiți să renunțe la a-și mai căuta documente pentru majorarea pensiilor”, ne-a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.