Chiar în momentul în care lumea începea să se gândească serios la un viitor energetic verde, dependența de combustibilii fosili a lovit cu o forță nemaiîntâlnită din anii 1970.
Invazia Rusiei în Ucraina s-a combinat cu presiunile declanșate de pandemie pentru a face ca prețul tuturor formelor de energie să explodeze, petrolul urcând cu peste 50% în prima jumătate a acestui an.Acest șoc energetic s-a aflat în centrul unei creșteri bruște a inflației care a provocat greutăți în întreaga lume.
De ce avem un șoc energetic?
Cu doar doi ani în urmă, prețul contractului futures de referință al petrolului american a scăzut drastic, în timp ce pandemia a scufundat economia mondială. Un an mai târziu, prețul a revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei și a continuat să crească pe măsură ce cererea revigorată a depășit ofertele.
Apoi a urmat o serie de șocuri nebunești cauzate de valurile de sancțiuni aplicate de SUA și aliații săi pentru a exclude Rusia, sursa a 10% din petrolul mondial (alături de alte mărfuri cheie, de la grâu la îngrășăminte și nichel).
Mai mult de jumătate din exporturile de petrol ale Rusiei merg către țările din Uniunea Europeană, dar piețele de energie sunt globale, astfel încât schimbările în ceea ce privește oferta și cererea se resimt în întreaga lume.
Cine a fost lovit?
Consumatorii au fost loviți în mod deosebit, deoarece cheltuielile cu energia sunt greu de redus, notează Bloomberg. În cea mai mare parte a lumii, prețurile cu amănuntul ale combustibililor au crescut chiar mai repede decât cele ale țițeiului. Benzina a depășit pentru prima dată în SUA o medie de 5 dolari pe galon (3,79 litri) în luna iunie.
Rezultatul final a fost o creștere a inflației pe care lumea nu a mai văzut-o de zeci de ani, iar energia a reprezentat mai mult de jumătate din această creștere în principalele economii avansate.
Care au fost urmările?
A existat o luptă pentru a crește proviziile și a redirecționa combustibilii acolo unde era nevoie de ei – eforturi care au avut un succes limitat.
UE a introdus treptat o interdicție parțială asupra petrolului rusesc și a cumpărat mai mult gaz natural lichefiat de pe piețele mondiale pentru a se debarasa de gazoductele rusești, care reprezentau 40% din aprovizionare.
La jumătatea lunii iunie, Rusia, la rândul său, a întrerupt fluxurile de gaze către patru țări din UE. Au existat și alte răspunsuri: bancherii centrali din SUA și Europa au decis să majoreze ratele dobânzilor în cadrul celui mai agresiv ciclu de înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii.
Acest lucru nu va duce la scăderea imediată a costurilor energiei, dar scopul este de a încetini creșterea economică în așa fel încât inflația să se stingă.
Uragan economic
Până la începutul lunii iunie, nu existau semne de încetare a ceea ce devenise un război sângeros în Ucraina și nu existau prea multe speranțe pentru o creștere mare a producției de energie, țările OPEC, bogate în petrol, acceptând doar o suplimentare modestă a producției de petrol.
Prețul contractului futures West Texas Intermediate a urcat peste 120 de dolari pe baril, iar o potențială revenire post-pandemică a consumului în China, cel mai mare importator de țiței din lume, amenința să adauge și mai multă presiune ascendentă.
Influentul Jamie Dimon – directorul executiv al JP Morgan – a declarat că petrolul are potențialul de a atinge 150 sau 175 de dolari pe baril și că banca se pregătește pentru un „uragan” economic.
Și eu care eram convins 100% că sancțiunile au lovit puternic Russia… Russia văd că nu trece prin nici o criză. Din contra.