Criza energetică: Europa alunecă spre disperare

O săptămână frenetică: miniștrii europeni au părut sfidători în timp ce se întâlneau la Bruxelles pentru a delibera asupra planurilor menite să oprească creșterea prețurilor la energie.

„Vom învinge”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, chiar dacă ne așteaptă „o iarnă dificilă”.În realitate, sfidarea ar putea ceda în curând locul disperării.

Reuniunea de vineri de la Bruxelles a încheiat o săptămână de activitate guvernamentală agitată în cele 27 de țări ale blocului comunitar, în care a devenit clar cât de complexă este elaborarea unui răspuns comun la criza energetică, având în vedere amploarea provocărilor.

Refrenul a fost acela că timpul trece repede pentru a acționa. Cu atât mai adevărat după ce Rusia a ridicat ușor miza, când Gazprom a întrerupt pe termen nelimitat livrările de gaze către Europa prin conducta Nord Stream.

Consensul a rămas greu de atins și solidaritatea a lipsit, miniștrii încercând să ajungă la un acord asupra măsurilor de sprijinire a cetățenilor și a întreprinderilor fără a distruge întreaga piață energetică.

Tensiunile au apărut din cauza propunerilor de reducere obligatorie a cererii de energie electrică și a apelurilor germane privind un mecanism de împărțire a ofertei excedentare.

Planurile de plafonare a prețului la gazul rusesc au fost întâmpinate cu scepticism și, în schimb, s-a discutat despre un plafon pentru toate gazele importate. Dar nu este clar cum ar putea fi stabilite prețuri mai mici.

Disensiunile dintre liderii europeni au fost amplificate de un sentiment tot mai mare de anxietate cu privire la consecințele economice și politice ale crizei.

În Republica Cehă, care deține președinția rotativă a UE, ministrul justiției a declarat că sistemul politic este amenințat.

În Ungaria, Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a evocat posibilitatea unui șomaj în masă, în cazul în care principalele companii industriale vor fi nevoite să își suspende producția sau să închidă total, creând un efect de domino.

În Franța, cea mai mare îngrijorare este legată de un potențial nou capitol similar cu mișcarea Vestele Galbene, „care va bântui orice guvern pentru următoarele două decenii”, potrivit unei surse din administrația președintelui Emmanuel Macron.

Criza energetică a început să se agraveze înainte ca armata lui  Vladimir Putin să invadeze Ucraina la începutul acestui an, ceea ce a determinat runde succesive de sancțiuni internaționale și o decizie a UE de a-și elimina treptat dependența de cărbunele, petrolul și, cel mai dificil, gazele naturale rusești.

Potrivit Bloomberg Economics, decizia Rusiei de a opri complet fluxurile de gaze prin Nord Stream va crește factura de gaze a zonei euro cu 50 de miliarde de euro în plus. Acest lucru se adaugă la o lovitură de 460 de miliarde de euro cauzată de creșterile anterioare ale prețurilor.

În total, această criză va exercita o presiune asupra produsului intern brut de aproximativ 2,2% pe an, care va ajunge până la 4% dacă iarna va fi neobișnuit de rece și dacă va exista o ruptură a unității europene.

Chiar și cu sprijinul guvernamental, economia se îndreaptă în continuare spre o recesiune la sfârșitul anului.Prețurile la gaze sunt în continuare de opt ori mai mari decât cele normale pentru această perioadă a anului –  și sunt extrem de volatile.

Aceste mișcări nebunești cauzează probleme uriașe de lichiditate pentru companiile de utilități, deoarece li se cere să pună bani în numerar pentru a-și garanta tranzacțiile.