Criza energetică a împlinit 1 an! A început înaintea războiului din Ucraina și va continua și după!

Când Rusia a invadat Ucraina, s-a spus că toatele relele Pământului sunt din vina lui Vladimir Putin, iar lumea o duce rău azi fiindcă liderul de la Kremlin a pornit un război împotriva vecinului său. Cumva, s-a folosit acest pretext pentru a da uitării faptul că explozia creșterilor de prețuri (energie și alimente, în principal) a avut loc cu mult înainte ca trupele Moscovei să atace Kievul.

Pentru cine a uitat – în august 2021, românii se plângeau că primesc facturi mai mari la energie chiar și cu 300%! Consumatorii casnici reclamau acum un an tarife mai mari, iar Ministerul Energiei promitea că o lege pentru sprijinirea lor se va da în cel mai scurt timp.

Era vară, era cu un an în urmă, era pe când războiul din Ucraina nici nu se pomenea și omenirea căuta ieșirea din scenariul Covid-19. Atunci a început asaltul corporațiilor asupra noastră, ofensiva care în nici 12 luni a îngenuncheat financiar Europa.

Prețurile vor continua să crească!

Și asaltul declanșat de multinaționalele care s-au pus stăpâne peste rezervele naturale ale popoarelor va continua mulți ani de acum încolo. Fără nicio legătură cu războiul din Ucraina!

Cel mai probabil, susțin specialiștii din domeniul energetic, un nivel ridicat al prețului petrolului va persista pe termen mediu (măcar până în 2025). Conflictul ruso-ucrainean va fi folosit ca pretext pentru înăsprirea sancțiunilor legate de aprovizionarea cu petrol, cărbune și produse petroliere scoase la vânzare de Moscova.

La fel vor sta lucrurile și-n ceea ce privește producția și furnizarea de grâu, porumb, orz și ulei.

Omenirea, între conflicte militare și crize economico-sanitare

Cu alte cuvinte: o perspectivă pe termen lung asupra războiului din Ucraina indică faptul că securitatea energetică și criza alimentară vor fi puternic afectate de prelungirea acestui conflict militar, iar efectele se vor resimți în toate buzunarele de pe continent!

Dar nu numai Europa va avea de suferit!

În regiunea Indo-Pacific, izbucnirea unor ostilități este iminentă din cauza creșterii tensiunilor sino-americane; SUA continuă să promoveze independența Taiwanului, în timp ce China pare a lăsa impresia că pregătește o reunificare forțată cu insula din largul coastelor sale. Apoi, mai este chestiunea iraniană, ca și prezența a peste un milion de cetățeni strămutați forțat din Myanmar în taberele de refugiați din Bangladesh.

Cel mai grav pare a fi amenințarea Israelului, care să pregătește să lanseze un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene, ceea ce în mod clar va arunca în aer (și) întreaga lume arabă!

Toate acestea sporesc tensiunile în regiune și fac tot mai probabilă o confruntare armată, care în mod cert va implica și forțe navale externe (americane, australiene și britanice).

Cine a apăsat butonul foametei? Criza alimentară, fabricată!

Dar să lăsăm deoparte conflictele militare și să ne concentrăm puțin pe crizele economice ce par a fi artifical create.

Dintre toate, cea mai teribilă e criza alimentară, care va afecta economiile dependente de import  (România, cel mai bun exemplu, din păcate!). Din cauza recesiunii economice și financiare (creșterea prețului barilului de țiței declanșează reacții în lanț de scumpiri, de la materii prime și până la mărfuri esențiale), statele care nu produc și trăiesc din import vor ajunge fie în incapacitate de plată (nu vor avea bani să achite bunurile de care au nevoie), fie îndatorate pe generații de acum înainte.

Și, din păcate, semnalul este că țițeiul se va tranzacționa pe viitor la un preț tot mai ridicat!

În ceea ce privește criza alimentară, tabla de șah se prezintă în felul următor. Ucraina și Rusia furnizează aproape 30% din grâul mondial, iar Egipt, Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Albania, Mongolia, Nicaragua, Benin și RD Congo sunt principalele piețe de desfacere pentru grâul provenit de aici.

Pe de altă parte, cei mai mari producători de grâu de pe glob sunt SUA, India, Rusia, Ucraina, China, Australia, Argentina, Canada, Turcia și Pakistan. Paranteză, vedeți România pe undeva?! Problema este că producătorii de top au redus furnizarea de grâu pe piețele internaționale: India și China au interzis exportul de cereale pentru a-și asigura securitatea alimentară! Iar grâul rusesc nu se mai tranzacționează din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de SUA și UE!

Ce înseamnă asta în cifre? Aproape 37% din producția mondială de grâu (China, Rusia, India și Ucraina) nu este pe piața bursieră!

Întrebare de 1000 de dolari: cine poate vinde pe bursă și face jocurile acolo, controlând butonul foametei globale?!

În loc de concluzie: Economist Intelligence Unit (EIU) estimează că singurii jucători rămași pe piața grâului vor avea grijă să majoreze prețul cu 40% începând cu această iarnă! Din cauza deficitului de cereale existent la momentul actual, aproape 600 de milioane de oameni care trăiesc în Orientul Mijlociu, Asia și Africa sunt vulnerabili!